Statele Unite iau în considerare prezența militară a NATO în Europa de Est în negocierile pentru pace în Ucraina
Conturarea unui nou cadru de securitate europeană
Statele Unite par pregătite să introducă în discuțiile pentru încheierea războiului din Ucraina subiectul prezenței militare a NATO pe flancul estic al alianței. Această mutare ar putea satisface o solicitare veche a președintelui rus Vladimir Putin, care cere demilitarizarea regiunii. După o întâlnire privată la Casa Albă cu Kirill Dmitriev, emisarul economic al lui Putin, fostul președinte american Donald Trump a declarat că un acord „va implica mai mult decât Ucraina“ și „ar putea implica toată Europa“.
Jared Kushner, ginerele lui Trump și emisar pentru pace, a explicat că discuțiile vizează un nou cadru de securitate europeană care să cuprindă „preocupările de securitate ale tuturor părților“ și să se bazeze pe „măsuri reciproce de reducere a riscurilor de escaladare“. Cu toate acestea, oficialii din Varșovia, Vilnius și Tallinn se arată sceptici față de această perspectivă, considerând că referirile la „toate părțile“ subînțeleg acceptarea obiecțiilor Rusiei față de prezența trupelor NATO pe teritoriile lor.
Contextul solicitărilor Rusiei și reacția NATO
Cererea Moscovei privind retragerea trupelor NATO la pozițiile din 1997, înaintea extinderii alianței către est, inclusiv ale României, a fost respinsă ferm în 2022 de NATO și Statele Unite. Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că alianța „nu poate și nu va face compromisuri în privința principiilor“ fundamentale.
În ultimele săptămâni, aceste solicitări au reapărut, iar înalți oficiali europeni au reacționat cu prudență. Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, avertizează că Rusia revine la „ultimatumurile din 2021“. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat: „Cred că orice retragere, orice pas înapoi în materie de securitate este un semn de slăbiciune pentru alianță.“
Implicațiile pentru flancul estic și poziția Washingtonului
Pe fondul negocierilor extinse la nivel european, Pentagonul dorește ca statele UE să își asume mai multă responsabilitate pentru apărarea convențională în Europa, pentru a permite Statelor Unite să își concentreze resursele pe alte priorități strategice, în special China.
Totuși, există o distincție între reducerea prezenței militare americane în Europa și acceptarea unor restricții privind staționarea trupelor NATO pe flancul estic. Pentagonul analyzează în prezent desfășurările militare din regiune, iar negocierile mediate de SUA cu Rusia și Ucraina vor arăta în ce măsură principiile propuse vor fi acceptate.
Reacții și perspective europene
Propunerea americană privind noul aranjament de securitate europeană a fost primită cu scepticism în capitalele europene. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a subliniat că „Avem deja o arhitectură de securitate europeană: NATO și Uniunea Europeană au roluri distincte“ și a adăugat că „Putin nu are drept de veto asupra securității europene.“
Unii diplomați NATO subliniază că „orice discuție cu Rusia despre viitoarea arhitectură ar fi folosită de Moscova pentru a-și legitima argumentele“ și că o astfel de abordare „nu va fi acceptată de aliații europeni.“
Situația Poloniei
Pentru Polonia, această perioadă este una de incertitudine, țara negociind în continuare crearea unei baze militare americane permanente. Viceministrul apărării, Paweł Zalewski, a menționat că „prima etapă a negocierilor s-a încheiat“ și o decizie ar putea fi luată în lunile decembrie sau ianuarie.
Discuțiile conduse de SUA la nivel bilateral cu Rusia și Ucraina la Abu Dhabi în noiembrie urmează să clarifice cât de avansate pot fi aceste negocieri. În acest context, statele europene și-au exprimat dorința de a avea un rol activ în discuțiile privind viitorul securității continentului.
