Legea salarizării unitare riscă să compromită fondurile PNRR, pe fondul disputelor politice
Interesul pentru pachetul legislativ necesar îndeplinirii jaloanelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) crește pe măsură ce se apropie termenul-limită din luna august 2026. În centrul dezbaterilor politice se află riscul pierderii unor fonduri europene importante în valoare de aproximativ 770-780 de milioane de euro, în special din cauza dificultăților adoptării Legii salarizării unitare în forma convenită cu Comisia Europeană.
Criticile asupra Legii salarizării unitare
Legea salarizării unitare este considerată de specialiști drept principalul obstacol în deblocarea banilor prevăzuți în PNRR. Avocatul fiscal Gabriel Biriş a explicat că orice amendament care modifică substanțial condițiile asumate în plan poate duce la neîndeplinirea jaloanelor și, implicit, la pierderea finanțării. El afirmă: „Dacă amendamentele sunt de natură a crește în timp semnificativ și a pune în pericol ajustarea deficitului, probabil vor fi considerate jalon neîndeplinit.”
Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a evidențiat preocupările sindicatului, în special în sectoarele sănătății și educației, subliniind că „niciun venit nu ar trebui să fie diminuat,” în acord cu prevederile acordului politic existent.
Reforma și nemulțumirile societății
Specialistul Gabriel Biriş a remarcat că legea salarizării unitare trebuia să fie precedată de reforme administrative, cum ar fi reducerea numărului de unități administrativ-teritoriale sau reorganizarea agențiilor publice. El a declarat: „Noi nu aveam cum să facem acum o lege a salarizării unitare care să nu creeze foarte multe nemulțumiri, exclus.” De asemenea, Biriş a atras atenția asupra faptului că majorările salariale pentru demnitari au afectat credibilitatea reformei: „Cele mai mari creșteri sunt la demnitari. Asta a aruncat în aer credibilitatea întregului demers.”
Negocieri și perspective pentru fondurile PNRR
La începutul lunii iunie, Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii și al Investițiilor și Proiectelor Europene, a purtat negocieri la Bruxelles privind posibilitatea eșalonării până în 2031 a majorărilor salariale pentru demnitari, în cadrul renegocierii PNRR.
Gabriel Biriş a menționat și alte posibile reforme pe care România le poate susține pentru creșterea veniturilor la buget, cum ar fi reducerea deficitului de colectare a TVA, care, potrivit unui raport din 2025 al Comisiei Europene, este cel mai mare din UE, de 30,6%. Biriş a precizat: „Numai din TVA, pe perioada PNRR-ului, dacă România colecta la medie, aveam la buget 36 de miliarde de euro în plus, adică de trei ori mai mulți decât tot PNRR-ul.”
Priorități ale Guvernului privind finalizarea reformelor
Guvernul a identificat câteva domenii prioritare pentru finalizarea reformelor până în august 2026, după cum urmează:
- Reducerea întârzierilor în sistemul feroviar și promovarea transportului durabil
- Adoptarea hotărârilor necesare în domeniul sănătății pentru deblocarea plăților și finalizarea spitalelor finanțate prin PNRR
- Implementarea reformelor în sistemul bugetar privind salarizarea în sectorul public
- Finalizarea proiectelor de investiții în educație, economie și digitalizare
Aceste măsuri vor fi monitorizate strict pentru a asigura respectarea termenului-limită și absorbția fondurilor europene prevăzute în PNRR.
