Inflația atinge 10,9% în mai, puterea de cumpărare a românilor în scădere
Datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (INS) indică o creștere a inflației anuale până la 10,9% în luna mai 2026, poziționând România pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea prețurilor. Concomitent, salariul mediu net a scăzut cu 1,6% în aprilie față de luna precedentă, iar pensia medie lunară a consemnat un declin de 0,8% în primul trimestru al anului, semnalând o deteriorare semnificativă a puterii de cumpărare.
Creșterea prețurilor și impactul asupra veniturilor
Energia electrică s-a scumpit cu peste 55% într-un an, după eliminarea schemelor de sprijin, fapt ce a creat un efect de propagare asupra majorității produselor și serviciilor. Prețurile la carburanți au înregistrat creșteri de peste 30%, cu benzina în urcare cu 30,55%, iar motorina cu 36,85%, influențând costurile de transport și, implicit, prețurile finale din economie.
Potrivit datelor, salariul mediu brut a fost de 9.740 lei, iar salariul mediu net s-a situat la 5.843 lei în aprilie 2026. Totodată, indicele câștigului salarial real a coborât la 97,6% față de luna precedentă și la 93,5% comparativ cu aceeași lună a anului trecut.
În același timp, pensia medie lunară a fost de 2.934 lei în primul trimestru, în scădere față de trimestrul anterior, iar indicele pensiei reale a scăzut la 97,3%. Numărul mediu de pensionari s-a situat în jurul a 4,92 milioane de persoane.
Perspective economice și recomandări
Profesorul de economie Radu Nechita subliniază că „ne vom descurca mai greu” în contextul limitărilor bugetare și al tensiunilor politice, menționând că „marja de manevră a guvernului viitor… este mai redusă decât declară și par să și creadă cei mai mulți politicieni și alegători”. El avertizează asupra unor posibile scenarii, de la continuarea reformelor structurale până la perpetuarea unor politici considerate risipitoare.
Analistul economic Adrian Negrescu numește inflația „cea mai gravă afecțiune cronică a economiei naționale” și precizează că „rata anuală a ajuns la aproape 11% — mai exact 10,9% — și plasează din nou România pe primul loc în Uniunea Europeană la creșterea prețurilor”. El evidențiază mutarea accentului creșterilor de prețuri de la alimentele de bază spre servicii, inclusiv utilități, transporturi și HoReCa.
Situația actuală și provocările de viitor
Datele INS reflectă un decalaj evident între creșterea prețurilor și evoluția veniturilor, cu efecte directe asupra consumului și calității vieții populației. În lipsa unor măsuri eficiente și asumate la nivel guvernamental, presiunea inflaționistă continuă să afecteze puterea de cumpărare a românilor.
Astfel, România se confruntă cu o perioadă economică complexă, în care adaptarea la noile condiții și echilibrarea politicilor fiscale vor fi esențiale pentru limitarea impactului negativ asupra nivelului de trai.
