Înalta Curte de Casație și Justiție confirmă conflictul de interese în cazul primarului Timișoarei, Dominic Fritz
Decizia instanței supreme
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a menținut joi decizia Curții de Apel Timișoara care îl constată pe Dominic Fritz, primarul municipiului Timișoara și președintele USR, în conflict de interese. Instanța supremă a stabilit că Fritz „a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea funcției, a procurat beneficii propriului creditor de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale”. Decizia este definitivă, însă comunicatul ICCJ nu menționează efectele practice ale acesteia. Curtea de Apel Timișoara precizează, totuși, că un ales local aflat în stare de incompatibilitate sau conflict de interese își pierde mandatul „de drept”.
Contextul juridic și reacția primarului
Curtea a invocat prevederile Codului Administrativ și a subliniat „obligația de abținere atunci când alesul local se află într-o situație de conflict de interese”, formulându-se ideea că această măsură este necesară pentru protejarea încrederii publice în corectitudinea procesului decizional. În replică, Dominic Fritz a anunțat deja că va ataca hotărârea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), afirmând că decizia îi interzice doar candidatura până în 2030 și că nu va pierde mandatul, „așa cum s-a speculat în presă”.
Acuzațiile ANI și argumentele apărării
În iulie 2024, Agenția Națională de Integritate (ANI) l-a declarat pe Dominic Fritz în conflict de interese administrativ pentru aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) în condițiile în care a beneficiat de un împrumut de la un consilier local al USR implicat în proiect. În instanță, Fritz a susținut că a preluat proceduri începute de fostul primar Nicolae Robu și că banii împrumutați pentru campanie au fost restituiți. De asemenea, a invocat imposibilitatea delegării atribuțiilor din cauza lipsei viceprimarului la momentul semnării PUZ-ului.
Curtea de Apel Timișoara a respins aceste argumente, explicând că „nu se ridică problema legalității actului administrativ, ci situația particulară a emitentului”, care „nu trebuie să planeze nicio suspiciune că și-ar fi îndeplinit atribuțiile pentru a procura un avantaj în beneficiul creditorului său”.
Obligația de abținere
Judecătorul Curții de Apel a evidențiat că Fritz avea „obligația de abținere instituită de dispozițiile art. 228 alin.1 lit. b din OUG nr. 57/2019”, o obligație imperativă care îl împiedica să semneze orice document legat de proiectul conflictual sau să participe la procesul decizional. Chiar dacă viceprimarul nu era ales, instanța a arătat că primarul putea să își delege atribuțiile către alți funcționari publici cu funcție de conducere.
Hotărârea ICCJ menține decizia de conflict de interese a primarului Dominic Fritz, cu consecințe asupra mandatului său, iar procesul continuă cu intenția primarului de a contesta această decizie la CEDO.
