Cluj-Napoca, suprins de primele hărți climatice la scară de cartier și două riscuri majore: căldură extremă și inundații pluviale
Program susținut cu fonduri europene
Un studiu științific detaliat realizat în cadrul proiectului european **CLIMAAX**, coordonat de **Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj**, în parteneriat cu **Universitatea Babeș-Bolyai**, Facultatea de Geografie, și **Austrian Institute of Technology**, arată o accelerare a riscurilor climatice la Cluj-Napoca. Pe lângă canicula extremă, orașul se confruntă cu inundații pluviale provocate de ploile torențiale de vară, acestea din urmă agravate de un sistem de canalizare vechi și ineficient în anumite zone. Datele meteorologice și hidrologice folosite au o rezoluție de până la 1 km pentru temperaturi și circa 2 metri pentru hărțile de inundații.
Faza a treia a proiectului se concentrează pe managementul riscurilor climatice, propunând măsuri de adaptare care vor fi integrate în planificarea urbană, inclusiv în viitorul Plan de Management al Apelor Pluviale, obligatoriu pentru municipalitate până în 2027.
Insula de căldură urbană Cluj-Napoca
Analiza comparativă dintre datele istorice și proiecțiile modelelor climatice a relevat că numărul valurilor de căldură crește mai rapid decât prevăd modelele regionale. În prezent, infrastructura urbană și serviciile de sănătate par depășite de intensificarea acestui fenomen.
Profesor universitar Adina Eliza Croitoru subliniază: „…nu doar orașul suferă. Deși, așa cum era de așteptat, zonele joase din Cluj-Napoca înregistrează cele mai frecvente și intense episoade de căldură, situaţie amplificată şi de efectul de «insulă de căldură urbană», […] anumite zone rurale din jurul orașului pot fi la fel de expuse, uneori chiar mai expuse, decât unele cartiere urbane.”
Harta climatică obținută pe baza imaginilor satelitare Landsat (2021-2023) indică „punctele fierbinți” din oraș, iar rezultatul final va fi o hartă cu rezoluție de 1 km ce acoperă și 18 comune limitrofe.
Risc „moderat” de inundații
Raportul diferențiază două tipuri de inundații: fluviale și pluviale. Inundațiile fluviale, cauzate de creșterea nivelului Someșului Mic, sunt parțial controlate prin lucrări hidrotehnice, însă zonele periurbane și rurale rămân vulnerabile. În schimb, inundațiile pluviale, produse de ploile abundente, afectează în special zona urbană dens construită.
Circa 85% din sistemul de canalizare din Cluj-Napoca este „unitar”, adică tratează simultan apa uzată menajeră și apa de ploaie prin aceleași conducte, ceea ce reduce capacitatea de evacuare în timpul ploilor intense. Aceasta contribuie la transformarea arterelor urbane în canale temporare în timpul furtunilor.
Harta pierderilor economice potențiale derivată din analiza „curbelor de vulnerabilitate” arată clar zonele în care investițiile în infrastructură ar avea impact major.
Lipsește avertizarea timpurie a populației
Cercetarea aplică o metodologie care evaluează gravitatea impactului, urgența intervenției și capacitatea de reziliență a regiunii. Valurile de căldură au primit calificativ maxim datorită creșterii gravității, urgenței ridicate și capacității moderate de răspuns a orașului.
Profesorul Croitoru explică: „Orașul nu are încă suficiente instrumente necesare (spații verzi, sisteme de avertizare, infrastructură de răcire) pentru a face față fenomenului.”
De asemenea, documentul menționează un decalaj în comunicarea și coordonarea instituțiilor implicate și o lipsă a unui sistem eficient de avertizare timpurie pentru populație. Dialogul cu instituții precum Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa, Primăria Municipiului Cluj-Napoca și Inspectoratul pentru Situații de Urgență a evidențiat diferențe între înțelegerea tehnică la nivel de experți și conștientizarea publică privind riscurile.
Ultima etapă a proiectului CLIMAAX urmează să transforme aceste constatări în acțiuni concrete, integrate în strategii locale și planuri urbanistice.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
