Situația din sectorul energetic al României ridică îngrijorări privind funcționarea centralelor nucleare și producția de energie electrică
Traian Băsescu: risc la reactoarele de la Cernavodă
Traian Băsescu, fost președinte al României, a declarat, vineri, la B1 TV, că situația din sistemul energetic este „îngrijorătoare” din cauza scăderii debitului Dunării, care afectează funcționarea reactoarelor de la Centrala Nucleară Cernavodă. Potrivit acestuia, ar fi necesară declararea stării de urgență de către edilul Capitalei, Nicușor Dan.
„Măcar acum, cu criza energetică, poate are un punct de vedere, dar poate, cred că va trebui să declare stare de urgență. Vă dați seama că noi ne jucăm cu un reactor nuclear acum, care este în risc de a rămâne fără apă de răcire. Nu-i puțin lucru”, a subliniat Băsescu. Totodată, fostul președinte a amintit că, în situația unui deficit de apă de răcire, reactorul va fi oprit, afirmând: „Bun, nu-l lasă nimeni să se întâmple. Îl scoate din funcțiune. Nu-l lasă nimeni”.
Băsescu a criticat și conducerea sectorului energetic, spunând că „am văzut numai papițoi la energie” – persoane care „vorbesc frumos și n-au făcut nimic”, fără realizări concrete precum construirea unei termocentrale pe gaze.
Guvernul declară stare de alertă din cauza scăderii producției de energie electrică
După ședința de guvern de vineri, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că, în luna august, România intră în stare de alertă ca urmare a scăderii producției de energie electrică, cauzată de secetă și debite scăzute pe râuri, în special pe Dunăre.
Premierul a explicat că debitele Dunării au scăzut la „mai puțin de jumătate a debitelor normale pentru această perioadă” (în jur de 1.600 mc/s, cu posibilitatea de scădere la 1.500 mc/s). Acest fenomen a redus nivelul apei în zona de aducțiune a centralei de la Cernavodă, ceea ce a condus la oprirea unui prim grup energetic. „Există un risc destul de mare să închidem și al doilea grup”, a precizat Bolojan.
În cazul opririi celui de-al doilea reactor, pierderile în producția națională ar ajunge la aproximativ 20%. „Este o producție în bandă, inclusiv în orele de seară, când consumul crește foarte mult”, a adăugat premierul. Din cauza situației, România importă în prezent circa 1.700 MW, iar oprirea celui de-al doilea grup ar implica importuri peste 2.500 MW pentru menținerea echilibrului sistemului energetic.
Impactul reducerii producției hidroenergetice
Pe lângă problemele centralei nucleare, capacitatea hidrocentralelor este limitată din cauza debitului scăzut al fluviilor, fapt ce reduce posibilitatea creșterii producției energetice hidro cu puțin peste 1.000 MW pe zi.
Situl energetic afectat și măsurile de urgență adoptate arată o situație complicată pentru energia electrică în țară în perioada următoare, ținând cont de condițiile hidrologice nefavorabile și de vulnerabilitatea unor segmente importante din infrastructura energetică națională.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.mediafax.ro”
