Autoritățile islandeze îl convoacă pe ambasadorul SUA după publicarea unei hărți controversate de Donald Trump
Reacția Islandei la publicarea hărții cu steagul american
Autoritățile din **Islanda** l-au convocat pentru explicații pe ambasadorul **Statelor Unite ale Americii** în țară, ca urmare a publicării unei hărți controversate de fostul președinte american **Donald Trump**. Imaginea, postată pe rețeaua socială Truth Social, înfățișa steagul american extinzându-se peste țări din America de Nord, America Centrală și parțial Europa, incluzând **Islanda**, **Groenlanda**, dar și alte state precum **Canada**, **Mexic**, **Panama** sau insulele din Caraibe.
Prim-ministrul islandez Kristrún Frostadóttir a calificat imaginea drept „ridicolă” și a declarat că aceasta „depășește o linie roșie”. Ea a adăugat: „Este o insultă la adresa islandezilor, canadienilor și groenlandezilor… Nu este nimic amuzant sau normal în a batjocori suveranitatea statelor”. În replică, ministerul de externe islandez i-a cerut ambasadorului american să transmită o protest oficial față de postare, în urma căreia ambasadorul a făcut remarci considerate nepotrivite, glumind despre posibilitatea ca Islanda să devină „al 52-lea stat” al SUA.
Reacții similare la nivel internațional
Critici din partea Danemarcei și Mexicului
Postarea lui Donald Trump a fost criticată și de oficiali ai altor țări afectate. Ministrul de externe danez, **Lars Løkke Rasmussen**, a catalogat imaginea drept „tulburătoare și, în multe privințe, complet nepotrivită”. În același timp, președinta mexicană **Claudia Sheinbaum** a respins orice sugestie privind pierderea suveranității Mexicului, afirmând pe platforma X: „Mexicul nu este și nu va fi o colonie sau un protectorat al vreunei țări străine. Suntem mândri să fim liberi, independenți și suverani”.
Contextul mai larg al politicii lui Trump în regiunea nordică
Atitudinea fostului președinte american față de Groenlanda, Canada, Panama și Islanda s-a manifestat în mod repetat și în timpul celui de-al doilea mandat. Administrația Trump a promovat o strategie de securitate orientată spre apărarea emisferei nordice, inclusiv propuneri pentru ca SUA să „dețină” sau să achiziționeze Groenlanda. De asemenea, există planuri pentru instalarea unor sisteme antirachetă în regiune. Aceste poziții au generat tensiuni în relațiile din cadrul NATO între **SUA** și aliații europeni.
În urma incidentului cu harta, convorbirile diplomatice au continuat fără alte declarații oficiale suplimentare. Acesta reprezintă un episod recent în contextul tensiunilor privind suveranitatea și politica de securitate în emisfera nordică.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.mediafax.ro”
