România înregistrează progrese în implementarea PNRR, dar întâmpină dificultăți privind decontările și ritmul proiectelor
Alocările financiare și stadiul implementării la nivel național
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost lansat în 2021 cu o valoare inițială de 29,18 miliarde de euro. După multiple ajustări, în 2026 suma aprobată este de aproximativ 20,1 miliarde de euro, din care circa 12,97 miliarde de euro au fost deja încasate de România de la Uniunea Europeană.
Potrivit datelor oficiale, peste 15.000 de proiecte finanțate prin PNRR sunt încă în desfășurare, dintre care aproximativ 4.500 nu au fost recepționate. Această situație evidențiază o diferență semnificativă între volumul lucrărilor realizate și plățile efectiv primite, ceea ce generează presiune asupra entităților implicate în implementare.
Distribuția teritorială a investițiilor
Capitala, București, deține cele mai multe fonduri alocate, cu proiecte în valoare de peste 2,1 miliarde de euro. Urmează județele Cluj, Iași, Timiș, Constanța și Mureș. Proiectele din infrastructură, cum ar fi autostrăzile și căile ferate, însumează 8,99 miliarde de euro, reprezentând 42,63% din total, cu un progres tehnic de 63,6% și unul financiar de 31,1%. Județele cu ritm tehnic ridicat includ și Maramureș (70,8%) sau Galați (70,3%), în timp ce județele Brașov și Buzău au înregistrat progrese tehnice de sub 50%.
Sectorul construcțiilor și decalajul financiar
Analiza realizată de Patronatul Societăților din Construcții – Filiala Moldova (PSC Moldova) arată că aproape jumătate din fondurile PNRR, respectiv circa 9,5 miliarde de euro, au fost destinate sectorului construcțiilor. Din această sumă, lucrările certificate tehnic însumează aproximativ 6 miliarde de euro (64% din valoarea contractată), însă plățile efective către constructori sunt mai reduse, înregistrându-se doar circa 3,1 miliarde de euro. Aceasta reflectă un decalaj de aproape 3 miliarde de euro între valoarea lucrărilor finalizate și sumele încasate.
Întârzierile la plată au impact direct asupra fluxurilor financiare ale firmelor de construcții, afectând capacitatea acestora de a susține atât lucrările în curs, cât și angajamentele financiare curente.
Perspective pentru următorul exercițiu financiar
Reprezentanții PSC Moldova subliniază necesitatea unor mecanisme administrative eficiente pentru a asigura o decontare rapidă a fondurilor și pentru a evita blocaje similare celor din prezent. Pentru exercițiul financiar european 2028–2034, este vizată o pregătire anticipată a proiectelor, reducerea timpilor de recepție și simplificarea procedurilor.
În perioada analizată, construcțiile au avut o contribuție pozitivă de 0,7 puncte procentuale la PIB, în contextul unei scăderi economice generale de 0,7% în primul semestru din 2026.
Astfel, România continuă implementarea PNRR, cu un accent major pe sectorul construcțiilor și pe infrastructură, în condițiile unei diferențe notabile între lucrările finalizate și plățile efectuate. Efficiența administrativă și accelerarea proceselor de plată vor fi esențiale pentru derularea proiectelor în următorii ani.
