Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj cu ocazia proclamării locale a canonizării Sfintei Magdalena de la Mălainița, o figură spirituală cu origini românești din Valea Timocului, Serbia. Mesajul a fost prezentat de Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui pentru românii de pretutindeni, în cadrul ceremoniei religioase.
Mesajul Președintelui Nicușor Dan
În mesajul său, Nicușor Dan a subliniat semnificația simbolică a vieții Sfintei Magdalena, afirmând că „Prin viaţa sa pusă în slujba aproapelui, Sfânta Magdalena rămâne un simbol al devotamentului şi al statorniciei”. Evenimentul este considerat important nu doar din perspectivă religioasă, ci și culturală, reprezentând „coeziune, credinţă şi solidaritate” pentru românii din Valea Timocului.
Președintele a reamintit angajamentul Administrației Prezidențiale pentru consolidarea legăturilor cu românii din afara granițelor și a evidențiat că „Prezervarea şi promovarea identităţii naţionale, a limbii, a credinţei, a culturii şi tradiţiilor româneşti constituie o responsabilitate fundamentală şi o prioritate a statului”.
De asemenea, Nicușor Dan a transmis felicitări celor implicați în organizarea momentului, adresându-se totodată comunităților românești din Serbia: „Fie ca amintirea Sfintei Magdalena de la Mălainiţa să devină pentru toţi cei care îi vor cinsti memoria un izvor de speranţă, încredere şi de forţă spirituală”.
Mesajul Patriarhului Daniel
În același context, Patriarhul Daniel a remarcat că moaștele Sfintei Magdalena sunt cinstite atât de credincioșii români (vlahi), cât și de cei sârbi. Mesajul său, citit de Mitropolitul Ioan al Banatului, evidențiază rolul canonizării în întărirea comuniunii liturgice și sociale între cele două popoare vecine.
Patriarhul a spus că Sfânta Magdalena reprezintă „un dar binecuvântat pe care Dumnezeu l-a făcut celor două popoare vecine” și a exprimat prețuirea față de ierarhii, clericii și credincioșii prezenți, „care, cu multă dragoste, au venit să o cinstească pe această fiică duhovnicească a poporului român (vlah) şi sârb”.
Contextul istoric al Sfintei Magdalena de la Mălainița
Potrivit sursei Basilica.ro, Magdalena de la Mălainița s-a născut în 1895 în satul Șciubic din Valea Timocului, fiind fiica unui tată sârb și a unei mame românce din familia Cătălinici, cu origini transilvănene. La 19 ani, s-a căsătorit și apoi a rămas văduvă după moartea soțului său în timpul Primului Război Mondial.
În perioada ocupației bulgare, a jucat un rol activ în comunitate, citind și cântând la strană, îndemnând la păstrarea credinței și combătând practicile de vrăjitorie. În timpul regimului comunist din Iugoslavia, a fost recunoscută ca „sfătuitoare” a credincioșilor.
Sfânta a decedat în 1962, iar canonizarea sa oficială a avut loc în 2025, când Biserica Ortodoxă Română a sanctificat 15 femei românce.
Această ceremonie marchează un moment important în recunoașterea și celebrarea patrimoniului spiritual și cultural al românilor din afara granițelor, în special din comunitățile din Serbia.
