Costurile împrumuturilor pe piețele internaționale afectează sustenabilitatea pensiilor în România
Creșterea rapidă a datoriei publice și majorarea costurilor de finanțare externe pun în pericol bugetul public de pensii din România, avertizează o analiză realizată de Erste Group și date publicate de Consiliul Fiscal.
Datorie publică și impact asupra sistemului de pensii
În contextul unei datorii publice care a depășit pragul de 60% din PIB, statul român folosește noile credite pentru a refinanța vechile datorii, fără a susține investiții productive. Potrivit rapoartelor oficiale, deficitul bugetului de asigurări sociale, incluzând pensiile speciale, va atinge 52,4 miliarde de lei în 2025, o creștere semnificativă față de anul precedent.
Acest dezechilibru financiar a determinat înghețarea creșterii pensiilor și salariilor din sectorul bugetar, iar autoritățile nu pot exclude posibilitatea unor plăți parțiale ori întârziate în viitor.
Dobânzile și ratingul României pe piețele financiare
Conform datelor Erste Group, dobânzile la care statul se împrumută pe piețele internaționale, în special pentru obligațiunile cu scadența la 10 ani, au stabilizat valoarea în jurul a 7%. Aceasta reflectă o imagine de rating „junk”, un nivel datorat atât instabilității politice, cât și creșterii generale a dobânzilor la nivel global.
Pentru comparație, se menționează că Rusia a înregistrat dobânzi similare la începutul războiului din Ucraina, când și-a pierdut credibilitatea în fața investitorilor.
Efectele asupra pensiilor românilor
Deficitul sistemului de pensii, evaluat la circa 10 miliarde de euro, depinde în mare măsură de subvențiile de la bugetul de stat. Cu toate acestea, creșterea costurilor cu dobânzile pentru împrumuturile publice reduce resursele disponibile pentru plata în condiții normale a pensiilor.
Capitalul obținut prin emisiuni de obligațiuni este utilizat preponderent pentru rostogolirea datoriei existente și plata dobânzilor, nu pentru investiții care ar stimula creșterea economică.
Prognozele Erste indică o creștere a datoriei publice la peste 61% din PIB în 2026, cu un maxim estimat de 68% în anii următori, însoțită de un posibil recul economic (-0,7%) generat de consumul intern redus.
Perspective fiscale și inflaționiste
Inflația este prognozată să se mențină ridicată, la 6,4% la finalul lui 2026, influențând negativ puterea de cumpărare și veniturile fixe, inclusiv pensiile.
Analiza subliniază necesitatea unei reforme fiscale credibile și a eficientizării cheltuielilor pentru a evita o retrogradare a României către categoria „junk” de către agențiile de rating S&P, Moody’s și Fitch. Acest scenariu ar conduce la creșterea și mai accentuată a costurilor de împrumut externe și ar agrava presiunile asupra plăților sociale.
Creșterea nesustenabilă a datoriei și costurile ridicate ale finanțării externe rămân astfel provocări majore pentru menținerea stabilității sistemului public de pensii din România.
