Curtea Constituțională a României examinează miercuri două conflicte juridice majore între Guvern, Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție, legate de ordonanța de urgență privind programul SAFE și de restanțele salariale ale magistraților.
Conflict juridic între Guvern și Parlament privind Ordonanța SAFE
Curtea Constituțională urmează să analizeze sesizarea președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care contestă ordonanța de urgență adoptată de Guvernul condus interimar de Ilie Bolojan privind programul SAFE. Grindeanu solicită constatarea unui conflict juridic constituțional între Guvern și Parlament și indicarea măsurilor necesare pentru restabilirea ordinii constituționale.
În sesizarea transmisă instanței, se arată că ordonanța nr. 38/2026 a fost adoptată și publicată după adoptarea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului, moment în care Cabinetul avea competențe limitate la acte administrative curente, fără posibilitatea de a legifera. De asemenea, ordonanța conține reglementări care se aflau deja în curs de dezbatere parlamentară, fiind astfel încălcat rolul exclusiv de legiuitor al Parlamentului.
Președintele Camerei Deputaților a subliniat că Guvernul a extins substanțial conținutul ordonanței în ziua votului moțiunii, adăugând 12 articole noi, ceea ce a dus la o substituire a procesului legislativ și afectarea echilibrului constituțional între puteri.
Disputa între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție privind restanțele salariale
Curtea Constituțională mai are pe rol și soluționarea sesizării efectuate de Guvern în legătură cu un conflict juridic cu Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) referitor la plata restanțelor salariale către magistrați, evaluate la aproximativ 1 miliard de euro.
Controversă a apărut după ce ICCJ a dat în judecată Guvernul pentru neplata acestor sume stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești, câștigând procesul în primă instanță. Guvernul susține că instanța judecătorească a depășit rolul său constituțional, implicându-se în administrarea finanțelor publice, atribuție exclusivă a puterii executive și legislative. Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că această situație perturbă echilibrul bugetar național.
Pe de altă parte, conducerea ICCJ a reacționat printr-un comunicat în care acuză Guvernul că afectează independența justiției și încrederea publică, iar cei trei judecători implicați în proces au solicitat sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru protejarea independenței actului de justiție.
Evoluția procesului și contextul bugetar
ICCJ a inițiat acțiunea judiciară la finalul lunii martie, după ce guvernul a amânat plata restanțelor, redistribuind bugetul către un pachet social al PSD. Curtea de Apel București a admis în mai 2026 cererea magistraților, obligând Guvernul să asigure plata sumelor restante în termen de 10 zile și impunând penalități considerabile în caz de neîndeplinire.
Guvernul a făcut recurs, iar decizia definitivă a fost amânată de șase ori la instanța supremă, unde procesul continuă să blocheze bugetul destinat magistraților.
Astfel, Curtea Constituțională se află în situația de a decide asupra unor conflicte sensibile ce implică echilibrul puterilor în stat și gestionarea resurselor bugetare ale României. Miercuri vor fi analizate ambele sesizări, iar deciziile vor avea impact direct asupra relației dintre autoritățile implicate.
