România depășește Grecia în PIB-ul pe cap de locuitor ajustat și devine o piață competitivă pentru companiile grecești
Context economic și comparație între România și Grecia
Conform estimărilor preliminare ale Eurostat pentru anul 2025, România a atins un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor ajustat în funcție de diferențele de prețuri de 78% din media Uniunii Europene (UE). În același timp, Grecia se situează la 68%, alături de Bulgaria, pe ultimul loc în UE. Astfel, România nu doar că a recuperat decalajul, ci a depășit Grecia la acest indicator.
România numără aproximativ 19 milioane de locuitori, aproape dublu față de Grecia. Totuși, nivelul de trai este foarte diferențiat pe teritoriul său: în zona capitalei, București, PIB-ul pe cap de locuitor este aproape dublu față de media europeană, în timp ce în mediul rural domiciliile au venituri semnificativ mai mici. Eurostat măsoară și consumul real pe locuitor, care în 2025 a fost de 86% din media UE în România, în condițiile unor prețuri generale cu circa 35% mai mici decât media europeană. De asemenea, România înregistrează cea mai mare rată de proprietari de locuințe din UE, cu 94% din locuitori care trăiesc în locuințe proprii în 2024, față de 68% la nivel european.
Evoluția consumului și impactul fiscal în 2025-2026
În anul 2025, economia românească a înregistrat o creștere modestă de 0,7%, în contextul unui deficit bugetar de 7,9% din PIB, cel mai mare din UE. Pentru reducerea acestui deficit, guvernul a majorat TVA-ul la 21% în august 2025. Inflația a urcat la 6,6% în septembrie 2026, conform datelor Institutului Național de Statistică. Aceste evoluții au determinat un consumator mai prudent, care acordă o atenție sporită prețurilor, după cum relevă un sondaj realizat de Cargus: aproape 8 din 10 consumatori urbani monitorizează costurile în cumpărăturile online, iar 57,8% intenționează să reducă achizițiile neesențiale.
Prezența companiilor grecești pe piața românească
Grecia este al zecelea cel mai mare investitor străin în România, cu investiții de 3,8 miliarde de euro la finalul lui 2024, potrivit Băncii Naționale a României. Sectorul grecesc s-a reorientat în ultimii ani de la bănci și telecomunicații către domeniile energie, infrastructură și comerț cu amănuntul.
În domeniul energiei, companii ca PPC, care a preluat în 2023 operațiunile Enel din România, sau HELLENiQ ENERGY, care administrează parcuri fotovoltaice din 2026, sunt printre cele mai active. În construcții și industrie activează firme precum AKTOR, specializată în lucrări feroviare și rutiere, și Hellenic Cables, fabricant de cabluri în București.
În comerțul cu amănuntul și bunuri de larg consum, se remarcă prezența Coca-Cola HBC, cu fabrici în mai multe orașe, OLYMPOS (Hellenic Dairies), cu o fabrică la Brașov, și rețele comerciale precum Jumbo sau Fourlis (Intersport). În sectorul digital și financiar sunt active companii precum Kaizen Gaming (Betano), Hellas Direct și Anytime, furnizor digital de asigurări.
Mai multe bănci grecești tradiționale, precum Eurobank, Piraeus Bank sau National Bank of Greece, s-au retras în ultimii ani, vânzându-și activele pe piața românească.
Perspective și provocări pentru companiile străine
România reprezintă o piață cu potențial, dar în același timp complexă și competitivă, unde investițiile și strategiile trebuie adaptate specificului local. Creșterea prețurilor, prudenta consumatorului și concurența atât de la nivel local, cât și internațional impun o abordare flexibilă din partea companiilor.
Situația actuală indică o schimbare a rolurilor în relațiile economice dintre România și Grecia, cu investiții românești ce încep să pătrundă pe piața elenă, alături de o prezență grecească diversificată în România.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.g4media.ro”
