Disputa privind majorările salariale ale magistraților din România: explicațiile jurnalistului Liviu Avram și reacția politică
Originea conflictului între Guvernul Bolojan și Înalta Curte de Casație și Justiție
Un fenomen cu o vechime de peste 20 de ani
Jurnalistul **Liviu Avram** a explicat în cadrul emisiunii „Harta de Impact” că problema majoră legată de salariile magistraților nu este una recentă. Aceasta ar fi apărut „cel puțin 20 de ani” în urmă și a fost agravată în ultimul deceniu. Potrivit lui, instanțele au refuzat să aplice deciziile Curții Constituționale din perioadele 2008-2009, care limitau dreptul magistraților de a-și crește singuri salariile.
Momentul-cheie al majorărilor salariale
Începutul sporurilor pentru procurorii DNA și DIICOT
Liviu Avram subliniază că „povestea e lungă și a început din 2006, când s-au dat sporuri de 40% la **DNA** și **DIICOT**”, pentru a atrage personal calificat. În urma acestui fapt, și alți magistrați au cerut sporuri similare, iar instanțele le-au recunoscut aceste drepturi, generând o extindere masivă a cererilor. Astfel, „vreo 6.700 de magistrați din România, procurori și judecători, toți figurează cu dosare, cu plângeri prin care au cerut majorări salariale”, a explicat jurnalistul.
Implicările politice și financiare ale acestei situații
Sumă totală de peste 5 miliarde lei și dispută politică
Avram menționează că suma acumulată prin aceste majorări salariale este de „peste 5 miliarde de lei”. El susține că fosta președintă a Consiliului Superior al Magistraturii, **Lia Savonea**, a acționat în instanță pentru a obține plata integrală a acestor restanțe. Aceasta a câștigat procesele atât la Curtea de Apel, cât și la Înalta Curte, iar guvernele au reușit doar să plătească esalonat aceste sume.
Aspecte controversate în calculul pensiilor magistraților
Cazul transferului contribuțiilor și modificarea legii din 2023
În 2018, transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat a dus la creșterea pensiilor magistratilor, deoarece acestea erau calculate ca procent dintr-o bază mai mare decât salariul efectiv. Potrivit lui Avram, „pensia rezultată era mai mare decât salariul pe care îl primea [magistratul] cât era încă în activitate”. O modificare legislativă din 2023 a plafonat însă pensiile astfel încât să nu depășească 80% din ultimul salariu brut.
Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului și contextul juridic
Posibil conflict de interese și implicarea CEDO
CEDO a judecat cinci dosare în legătură cu majorările salariale și a ridicat suspiciunea unui conflict de interese, deoarece judecătorii care soluționau aceste cereri erau, la rândul lor, beneficiari ai sporurilor acordate. Liviu Avram susține că această decizie „oferă, practic, factorului politic posibilitatea de a face ceva” în vederea revizuirii sentințelor date în aceste condiții.
Reacția lui Ilie Bolojan la decizia CEDO
Președintele Partidului Național Liberal, **Ilie Bolojan**, a afirmat că verdictul CEDO confirmă poziția Guvernului privind disputele financiare cu magistrații. Acesta a declarat că „Guvernul primește acum argumentul decisiv pentru a tranșa această chestiune imorală și împovărătoare pentru români”. Bolojan a criticat ceea ce a numit „aristocrație bugetară” și a subliniat că plata imediată a sumelor respective, în contextul economic actual, este nerealistă și nejustificată.
Situația legată de majorările salariale și pensiile magistraților a generat un conflict complex, cu implicații juridice și politice, care continuă să se afle în dezbatere atât în instanțe, cât și în spațiul public. Decizia CEDO adaugă o nouă dimensiune, oferind autorităților posibile căi pentru soluționarea problemei.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.g4media.ro”
