Divergențe în Europa de Nord după convorbirea directă dintre liderii finlandez și norvegian cu Vladimir Putin
Contactul între Aleksander Stubb și Jonas Gahr Støre cu Vladimir Putin
Sub candelabrele Palatului Prezidențial din Helsinki, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, au inițiat o convorbire telefonică cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, cu scopul de a transmite un semnal de unitate europeană în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei. Potrivit sursei Politico.eu, această inițiativă a generat tensiuni diplomatice semnificative între statele nordice.
Divergențe privind dialogul cu Rusia
Pe măsură ce negocierile ruso-ucrainene urmează să continue la Abu Dhabi, convorbirea finlando-norvegiană a provocat dezbateri aprinse în cadrul Uniunii Europene privind oportunitatea unui contact direct cu Kremlinul. Criticii susțin că o astfel de comunicare ar putea legitima agresiunea, în timp ce susținătorii consideră că tăcerea nu va duce la pace. Referitor la această temă, premierul norvegian Jonas Gahr Støre a afirmat: „Considerăm că războiul nu se va încheia prin tăcerea Europei în raport cu Moscova. Este o iluzie să credem altfel”.
Reacții la schimbarea politicii americane și inițiativa nordică
Relansarea lui Donald Trump în funcția de președinte al Statelor Unite a modificat dinamica relațiilor internaționale. Prin întreruperea asistenței financiare pentru Kiev și stabilirea unui dialog direct cu Putin, administrația americană a provocat îngrijorări la Bruxelles și în capitalele europene. În acest context, Stubb și Støre au preluat inițiativa de dialog, un diplomat european remarcând: „Este esențial ca Donald Trump să nu rămână singurul lider din spațiul occidental care discută direct cu Putin”.
Critici din partea Danemarcei și Suediei
Inițiativa celor doi lideri a fost întâmpinată cu reticență în rândul unor parteneri regionali. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat: „Sunt extrem de sceptică față de această inițiativă norvegiano-finlandeză. Cred că Europa trebuie să rămână ferm unită, nu să recurgă la acțiuni individuale.” În aceeași linie, premierul Suediei, Ulf Kristersson, a subliniat că păstrarea păcii se realizează prin „descurajare și fermitate, nu prin concesii sau împăciuire”. Criticile din cercurile diplomatice au vizat și lipsa unei coordonări transparente cu alte capitale europene.
Reacțiile liderilor implicați în convorbire
Jonas Gahr Støre a menționat că demersul nu a fost supus unei aprobări unanime: „Nu am cerut permisiunea nimănui. Consultările în interiorul familiei nordice nu presupun că trebuie să așteptăm o aprobare unanimă.” Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a apreciat menținerea presiunii politico-diplomatice europene față de Moscova. La rândul său, Vladimir Putin a considerat inițiativa un „pas corect spre o abordare constructivă”.
Acest episod reflectă dificultățile cu care se confruntă statele europene în asumarea unei poziții comune față de conflictul din Ucraina, într-un context în care influența Washingtonului continuă să dicteze pașii negocierilor internaționale.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
