Controversa dintre Ilie Bolojan și Daniel Băluță privind comparația cu Nicolae Ceaușescu
Premierul Ilie Bolojan a răspuns declarațiilor făcute de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, care l-a comparat cu fostul lider comunist Nicolae Ceaușescu, într-un interviu pentru HotNews. Diferențele de opinie au adus în prim-plan tema gestionării deficitului bugetar și modul în care sunt folosiți banii publici.
Replica premierului Ilie Bolojan
Într-un interviu acordat Europa FM, vineri, Ilie Bolojan a fost întrebat despre comparația făcută de Daniel Băluță. Premierul a declarat:
„Ascultați-mă, e foarte ușor să faci declarații. E foarte ușor să explici cum trebuie cheltuiți bani pe care îi împrumuți la niște dobânzi enorme și cum ajungi într-o fundătură”.
De asemenea, Bolojan a adăugat:
„Eu nu voi potența astfel de lucruri pentru că nu ne ajută la nimic. Ba da, ne ajută ca să ne facem reclamă la primăria de sector cu lucrările la Pasajul din centru (n. red. – Pasajul Unirii) pe banii Guvernului. Măcar nu ar trebui să plătim sume foarte mari de bani pe reclamă la o lucrare publică, asigurată din bani guvernamentali. Măcar atât ar fi trebuit făcut”.
Daniel Băluță: „Fac o comparaţie extrem de onestă”
Anterior, Daniel Băluță a afirmat, în emisiunea HotSpot de la HotNews, că observația sa referitoare la Ilie Bolojan nu a fost formulată pentru a provoca, ci pentru a evidenția o problemă. Primarul Sectorului 4 a spus:
„Domnul Bolojan are o abordare destul de autocrată” și a comparat „fixaţia” acestuia pentru deficitul bugetar cu „obsesia lui Nicolae Ceauşescu pentru plata datoriei externe”.
Mai mult, Băluță a explicat:
„Să nu vi se pară foarte dur ceea ce spun în continuare, dar este o realitate. În ultimele luni, avem o fixaţie în ceea ce priveşte sintagma deficitului bugetar. Ca om care a trecut prin anul 1989, seamănă foarte mult cu fixaţia pe care Nicolae Ceauşescu o avea pentru plata datoriei externe. Lucru pe care l-a şi făcut, exact ca domnul Bolojan”.
El a completat:
„Şi fac o comparaţie extrem de onestă între cele două personalităţi politice, pentru că, în ambele situaţii, vocea oamenilor a fost ignorată. Insistența pentru plata datoriei externe a dus la prăbușirea puterii de cumpărare, la sărăcirea populației, şi la prăbuşirea regimului”.
Astfel, pozițiile exprimă o dispută între perspectivele privind gestionarea finanțelor publice și impactul politic al acestora. Deocamdată, conflictul rămâne la nivelul declarațiilor publice, urmând să fie urmărite evoluțiile ulterioare.
