Deficitul bugetar al României a scăzut în primele nouă luni din 2026, însă presiunile financiare rămân semnificative
Deficitul bugetar în scădere, dar finanțele publice încă tensionate
Execuția bugetară pentru perioada ianuarie-septembrie 2026 indică o reducere a deficitului la 3,82% din PIB, comparativ cu 5,35% în aceeași perioadă a anului precedent. Potrivit economistului Adrian Negrescu, această evoluție se datorează creșterii veniturilor statului și unui control mai strict al cheltuielilor publice.
„Execuția bugetară pe primele nouă luni ale anului arată mai bine decât anul trecut. Deficitul a coborât la 3,82% din PIB, față de 5,35% în aceeași perioadă din 2025. Altfel spus, statul a reușit să încaseze mai mult și să cheltuiască ceva mai atent”, explică economistul.
Veniturile bugetare au crescut cu aproape 12%, în principal datorită majorării încasărilor din TVA și accelerării absorbției fondurilor europene. Totodată, cheltuielile cu salariile din sectorul public au scăzut cu peste 4,5 miliarde de lei. Investițiile publice au ajuns la aproape 108 miliarde de lei, cu 25 de miliarde mai mult față de perioada similară a anului anterior.
Dobânzile pentru datoria publică, o preocupare majoră
Un element semnificativ al situației financiare îl reprezintă costurile cu dobânzile pentru datoria publică. Conform datelor oferite de Adrian Negrescu, acestea au depășit 50 miliarde de lei, în creștere cu peste 10 miliarde comparativ cu primele nouă luni din 2025.
„Imaginea are însă și o parte mai puțin liniștitoare. Dobânzile pe care statul le plătește pentru datoria publică au ajuns la peste 50 de miliarde de lei, cu mai bine de 10 miliarde mai mult decât anul trecut. Asta înseamnă că aproape 10 lei din fiecare 100 încasați la buget se duc doar pe dobânzi, bani care nu ajung nici în spitale, nici în școli, nici în autostrăzi”.
Impactul PNRR asupra investițiilor și perspectivele pentru 2027
O parte din creșterea investițiilor este susținută de fondurile europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care se apropie de final. România mai are de încasat 6,4 miliarde de euro, iar decizia privind ultima tranșă este așteptată pe 20 noiembrie.
„Trebuie spus și că o bună parte din creșterea investițiilor vine din PNRR, un program care se apropie de final. România mai are de încasat 6,4 miliarde de euro, iar decizia Comisiei Europene pentru ultima tranșă este așteptată abia pe 20 noiembrie”, precizează economistul.
Neîndeplinirea unor jaloane asumate în cadrul PNRR poate duce la pierderea accesării acestor fonduri, iar cheltuielile respective vor trebui suportate din bugetul național.
Provocările anului 2027
Referindu-se la anul viitor, Adrian Negrescu subliniază necesitatea unei planificări realiste și stricte a bugetului. El afirmă:
„Avem nevoie de o planificare drastică, realistă, a cheltuielilor publice. Sper să existe acel dram de responsabilitate de care avem nevoie. Legat de reforme….să fim optimiști. Împinși de la spate de constrângerile bugetare, politicienii vor trebui să facă ceva”.
Anul 2027 va reprezenta o provocare în gestionarea deficitului, controlul costurilor datoriei și asigurarea finanțării investițiilor publice. Deciziile autorităților vor influența modul în care vor fi susținute serviciile publice și politica fiscală în următoarea perioadă.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.wowbiz.ro”
