Aproape 40% dintre români cer schimbarea sistemului politic „indiferent de mijloace”, arată un sondaj ARP
Un sondaj realizat de Agenția de Rating Politic (ARP) în aprilie 2026 relevă o stare accentuată de nemulțumire în rândul populației, în contextul în care 39,2% dintre români consideră că sistemul politic trebuie înlocuit complet, indiferent de mijloace. În paralel, 29,9% solicită schimbări profunde, dar realizate pe căi democratice.
Rezultatele sondajului ARP
Potrivit barometrului Poll/Int România realizat de ARP, realizat pe un eșantion de 1.187 de persoane reprezentative pentru populația adultă a României, 70,5% dintre respondenți cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 21,2% apreciază direcția ca fiind una bună. Pesimismul este răspândit în toate segmentele demografice, cu valori maximale în rândul votanților partidelor AUR (88,4%), SOS (71,1%) și PSD (56,8%).
Barometrul evidențiază principalele surse de insatisfacție: creșterea prețurilor, contextul economic fragil și neîncrederea generală în capacitatea clasei politice de a gestiona problemele.
Explicațiile sociologice ale radicalizării
Sociologul Ioan Hosu, profesor la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai, asociază aceste rezultate cu acumularea unor frustrări sociale, economice și politice care au depășit un prag critic. „În continuare sunt bazine electorale care așteaptă o schimbare, cum să zic, radicală a sistemului. Despre asta e vorba”, a declarat Hosu pentru „Adevărul”.
El subliniază că această dorință de schimbare radicală este adesea bazată pe o reacție emoțională și pe o „poveste colectivă” cu speranța că o reformare majoră a sistemului ar putea aduce soluții rapide. Contextul internațional și ciclul electoral recent, în special „era Trump și ciclul electoral din superanul electoral 2024”, au favorizat legitimizarea unor discursuri radicale.
Cauzele interne și tensionarea climatului politic
Pe plan intern, perspectiva pesimistă este amplificată de deteriorarea situației economice după pandemie și de indicatori concreți, precum inflația de aproximativ 10% și creșterea șomajului în anumite zone. „Lucrurile s-au degradat și au devenit periculoase începând cu pandemia, cu statul acasă, cu reconfigurarea locului de muncă”, a explicat Hosu.
Lipsa de coerență în clasa politică și conflictele permanente între partidele din coaliția de guvernare contribuie la percepția unei crize profunde, generând o stare generală de incertitudine. „Nu se vede nicio îmbunătățire a proceselor decizionale, toate sunt tensionate și toate sunt duse până la limita suportabilității publice”, a adăugat sociologul.
Perspective electorale și reacții politice
Apropierea unui nou ciclu electoral în 2027 determină o radicalizare a discursurilor politice, în contextul în care un segment important al electoratului solicită schimbări majore „cu orice preț”. Sociologul Ioan Hosu avertizează că „uni dintre actorii politici la asta se uită, la datele din sondaje. Dacă lumea asta vrea să audă, asta trebuie să le dăm”. Astfel, partide precum AUR își construiesc platformele pe promisiunea de a fi alternativa la actualul sistem, menținându-și atractivitatea în rândul votanților.
Metodologia sondajului
Sondajul ARP a fost realizat prin interviuri online (CAWI), pe un eșantion de 1.187 persoane adulte, în perioada 1–10 aprilie 2026. Metodologia a folosit ponderarea two-phase weighting pentru variabilele vârstă, sex, educație, mediu de rezidență, regiune, utilizare internet și vot anterior. Marja de eroare este de 2,8%.
Rezultatele reflectă o profundă nemulțumire socială și politică, însoțită de o cerere accentuată pentru schimbări radicale în sistemul politic al României.
