În
Botoșani, cu toate vizitele făcute de ministrul fondurilor europene și de un secretar de stat care au încurajat autoritățile și întreprinzătorii să îmbrățișeze fondurile venite din exterior, se pare că lecția tot nu a fost învățată. Conform analizei efectuate de
Gândul,
Botoșani se află pe locul 30, din 36 de județe care au contractat bani europeni în 2014, cu aproximativ 10 milioane de euro atrași în investiții .
CLICK
AICI pentru a vedea cifrele exacte înregistrate de celelalte județe
Redăm mai jos fragmente din articol:
Proiecte mici, lucrări suplimentare în şantiere vechi niciodată închise sau achiziţii directe, uşor de facturat, au fost nota comună a unui an cu două rânduri de alegeri în care autorităţile locale şi-au potrivit calendarul achiziţiilor de stat cu cel de campanie, fără ca la final să rămână mai mult de 12 proiecte mari, care ating sau depăşesc 20 de milioane de euro.
Aflate la extreme greu de imaginat, judeţele
României şi-au mărit discrepanţele uriaşe, unele ajungând prin contracte finanţate cu fonduri europene, la investiţii de peste 100, chiar 154 de milioane de euro într-un an, aşa cum sunt
Bihor şi
Prahova, altele rămânând în urmă, cu "reuşita" de a fi achitat programul
"Cornul şi laptele", aşa cum s-a întâmplat în Olt sau în Gorj.
Sec, cifrele vorbesc despre 1165 de contracte semnate prin primăriile marilor oraşe şi prin
Consiliile Judeţene, în douăsprezece luni. 37% dintre acestea, 404 mai exact, s-au încheiat în trimestruil al treilea, între 1 iulie şi 30 septembrie, perioadă suprapusă, dacă se iau în calcul şi momentele atribuirii contractelor, peste finalul campaniei pentru alegerile europarlamentare şi debutul celei pentru prezidenţiale. Tot atunci s-au împărţit şi cele mai bănoase investiţii locale: 605.520.600 de euro din 1.650.822.000 de euro cât au însumat cele ale întregului an.
Vara electorală a fost, de altfel, şi perioada celor mai multe negocieri directe, a contractelor de suplimentare a unor lucrări sau de adăugare a unor costuri la altele mai vechi, încă neîncheiate. 77 de negocieri directe fără anunţuri de participare în
Sistemul Electronic de Achiziţii Publice a însumat trimestrul al treilea, faţă de 50 câte au fost în primele trei luni ale anului, de exemplu. Până la final de an, negocierile directe s-au înmulţit la 254, în spatele lor stând 54 de milioane de euro, bani direcţionaţi fără concurenţă câtre companii.
Grosul achiziţiilor l-au reprezentat însă cumpărările prin cereri de ofertă ale autorităţilor locale, contracte mai mici, dar date în general prin rotaţie, unui număr limitat de furnizori locali de servicii. Din 1165, acestea au însemnat 492 de contracte şi 280 de milioane de euro în întregul an.
Licitaţiile directe, pe de altă parte, s-au limitat la 417, un sfert dintre ele, mai exact 127 încheindu-se în condiţiile în care câştigătorul a fost şi singurul ofertant sau a avut singura ofertă compatibilă cu caietul de sarcini trasat de autorităţile locale.
Simulacrul de infrastructură a înghiţit un miliard de euro
Luate unul câte unul, puţine sunt
judeţele României în care investiţiile în infrastructură să nu ţină capul listei contractelor din ultimul an. Privite atent, sunt însă mici lucrări pentru care fie o primărie, fie un
Consiliu Judeţean a atras fonduri europene şi a adăugat, pentru cofinanţare, ceea ce a primit din bugetul naţional, prin
Ministerul Dezvoltării, sau ce a reuşit să ia de la bănci, prin împrumuturi garantate de stat.
30-40 de kilometri de drum judeţean modernizat, peticirea unei şosele de centură, faţada unui teatru ori a unui spital, spilcuirea unui sediu de primărie sau redesenarea marcajelor rutiere pe asfalt, proiecte mici care nu schimbă, în general, faţa unui oraş ori a unui judeţ întreg au absorbit1.097.053.000 de euro, adică peste 66% din banii învârtiţi la nivel local în întreaga ţară pe parcursul anului.
Din urmă (13% din bani) au venit proiectele de ecologizare a gropilor de gunoi ori de construire a unor staţii de colectare pentru judeţele care nu ajunseseră încă la
Programul Operaţional de Mediu pus la dispoziţie de
Comisia Europeană încă din 2007.
A treia
"mare investiţie" a autorităţilor locale a fost însă, aşa cum arată cifrele, programul
"Cornul şi laptele". 6% din bani, 98 de milioane de euro, au mers astftel spre asigurarea alimentelor de acest fel pentru copiii din şcolile primare şi grădiniţele cu program normal şi a transportului cornurilor şi a cutiilor de lapte până la şcoli. În
Constanţa de exemplu,
"Cornul şi laptele" a fost preocuparea judeţeanuă a anului,
CJ alocând 28 de milioane de euro din bugetul intern celor 5 contracte care ar urma să acopere necesarul de alimente destinate programului din 2014 până în 2017.
Teleorman şi Timiş, privilegiatele bugetului intern, Olt şi Gorj, la coada clasamentului naţional al investiţiilor locale
Ţinute la mâna ministrului
Dezvoltării pentru alocările din bugetul naţional, cu venituri mici colectate în general în judeţe, autorităţile locale au tras în 2014 mai mult pentru fondurile europene înainte de încheierea perioadei de graţie acordate României pentru a cheltui banii din 2007-2013 încă trei ani.
Diferenţele dintre judeţe sunt însă enorme. În timp ce în
Bihor, în
Prahova, la
Cluj, la
Iaşi, în
Vâlcea, în
Maramureş banii europeni au ridicat mizele contractelor locale la peste 50 de milioane de euro, ducându-le până la 150 de milioane, în
Gorj şi în
Olt nu s-au făcut decât investiţii de 6 milioane de euro, şi acelea preponderent din bugetul intern. Printre judeţele privilegiate în relaţia cu Guvernul, se numără, în schimb,
Teleorman şi
Timiş care au urcat în topul investiţiilor pe trambulina banilor primiţi de la bugetul intern.
Marile contracte locale şi topul 50 al câştigătorilor banilor de la stat
Douăsprezece din cele peste 1100 de contracte sunt cu adevărat investiţii mari, însumând peste 20 de milioane de euro. Unele există însă deocamdată doar pe hârtie. Pentru altele, cum este reabilitarea sediului
Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti, deşi suma investită creşte, va mai fi de aşteptat până la finalizare.
"Loviturile" le-au dat companiile care au oferit preţuri mici, dar şi-au conservat şi legăturile politice. Dacă la
Craiova s-a semnat, cu
Delta ACM 93, o firmă cu legături vechi cu
PSD, un acord-cadru pentru repararea trotuarelor şi aleilor, la Oradea şi la Iaşi refacerea
CET-urilor cu bani europeni a fost câştigată de Elsaco, o firmă din Botoşani afiliată mai degrabă
PNL. Ca valoare a contractelor, în primele 15 intră şi asfaltările din Turnu Măgurele, luate de
Tel Drum, care a pierdut în ultima lună din an locul întâi în topul furnizorilor locali ai statului, dar şi două contracte ale
Euroconstruct Trading, asociată multă vreme
PDL.
CITEȘTE:
Bal „mascat” cu politicieni plictisiți la pensiune, un secretar de stat și-un anchetat DNA - GALERIE FOTO
