Comisia Europeană solicită clarificări României privind modificarea Legii integrității și impactul asupra primarului Dominic Fritz
Contextul solicitării Comisiei Europene
Comisia Europeană a adresat autorităților române o serie de întrebări legate de modificarea Legii integrității, care are ca efect inclusiv încetarea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz. Solicitarea a fost transmisă la începutul lunii septembrie de către directorul general al DG JUST, Ana Gallego, iar autoritățile din România au termen de două săptămâni pentru a răspunde.
În cererea trimisă către București, Comisia Europeana solicită explicații privind respectarea principiilor securității juridice, proporționalității și neretroactivității. De asemenea, Bruxelles-ul vrea să afle dacă încetarea automată a mandatelor permite o analiză individuală a fiecărui caz, dacă există posibilitatea excepțiilor pentru situațiile minor și ce căi de atac sunt puse la dispoziția celor afectați.
Amendamentul Fritz și implicațiile sale
Modificarea Legii integrității, denumită în spațiul public „amendamentul Fritz”, prevede încetarea mandatelor pentru aleșii aflați în perioada de trei ani de interdicție, stabilită în urma unei hotărâri definitive de incompatibilitate sau conflict de interese.
Impactul asupra primarului Dominic Fritz
Primarul Dominic Fritz este direct vizat de această modificare. Acesta are o decizie definitivă în procesul intentat de Agenția Națională de Integritate, în legătură cu un caz de conflict de interese ce datează de la începutul primului său mandat. Noua lege stabilește încetarea mandatului la 30 de zile de la intrarea în vigoare, ceea ce în cazul său înseamnă pierderea funcției de primar la sfârșitul lunii septembrie.
Legea a fost promulgată de președintele Nicușor Dan după ce Curtea Constituțională a respins obiecțiile formulate privind modificarea adoptată de Parlament. Președintele a invocat termenul limită al jalonului PNRR, care expira la 31 august, ca motiv pentru ne-trimiterea actului normativ la reexaminare.
Implicații pentru România și PNRR
Legea integrității face parte dintr-un jalon asociat unui grant european în valoare de aproximativ 770 de milioane de euro. Conform sursei G4Media, răspunsurile autorităților române vor avea un rol în evaluarea viitoarelor cereri de plată ale României în cadrul PNRR.
Comisia Europeană solicită clarificări pe șapte teme, ce includ cadrul juridic anterior, caracterul automat al pierderii mandatului, principiul ne bis in idem și dreptul celor afectați de a contesta măsurile adoptate.
Astfel, România se află în procesul de a clarifica punctele ridicate de Comisia Europeană în legătură cu modificarea recentă a Legii integrității, în contextul unor implicații legislative și financiare majore.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „stiridetimisoara.ro”
