Curtea de Apel București suspendă procedura de desemnare a judecătorului României la CJUE
Suspendarea procedurii inițiate de Guvern
Curtea de Apel București, condusă de Liana Arsene, a dispus marți suspendarea procedurii demarate prin memorandum guvernamental pentru desemnarea candidatului României la funcția de judecător la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Memorandumul fusese aprobat de guvernul condus de Bolojan în data de 27 august 2026, însă decizia instanței oprește temporar aplicarea acestuia, conform portalului Curții.
Reclamantă și contextul mandatului
În acest dosar, reclamantă a fost judecătoarea Laura Mihaela Sarcină, cu experiență în funcții precum președinte al Tribunalului Gorj și actual magistrat la Curtea de Apel Craiova. Mandatul actual al judecătorului român la CJUE, Octavia Spineanu-Matei, expiră pe 6 octombrie 2027, ea având dreptul la un nou mandat. Postul este însă vizat și de rețele informale din sistemul judiciar, printre care cea condusă de Lia Savonea, conform informațiilor G4Media.
Decizia instanței și procedurile ulterioare
Decizia de suspendare a fost pronunțată de judecătoarea Ramona Bușu, de la Secția a X-a de Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București. Ea a mai admis, în luna mai a acestui an, cererea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru obligarea Guvernului Bolojan de a plăti o sumă de 5,2 miliarde lei pentru salariile restante ale magistraților.
În minuta instanței se menționează:
- „Suspendă executarea Memorandumului privind «Aprobarea procedurii pentru desemnarea candidatului României pentru funcția de judecător la Curtea de Justiție a Uniunii Europene», aprobat de Guvernul României în ședința din 27 august 2026, precum și a procedurii și a operațiunilor administrative subsecvente întemeiate pe acesta, până la pronunțarea instanței de fond.”
Guvernul are dreptul de a contesta această hotărâre prin recurs, care trebuie depus la Curtea de Apel București în termen de cinci zile de la comunicare.
Procedura de selecție și impactul deciziei
Conform memorandumului adoptat, propunerea României urma să fie transmisă Secretariatului General al Consiliului UE până la sfârșitul lunii noiembrie 2026. Calendarul prevedea anunțarea selecției pe 21 septembrie 2026, termen-limită pentru depunerea candidaturilor pe 7 octombrie 2026, iar audierea candidaților între 2 și 4 noiembrie 2026, cu transmisie live pe site-urile Ministerului Justiției și Ministerului Afacerilor Externe.
Procedura stipula că la finalul audierilor, comisia de selecție trebuia să aprobe candidatul cu o majoritate de două treimi, plus două opțiuni de rezervă, propunerea urmând să fie transmisă guvernului pentru aprobare. Guvernul putea respinge motivat propunerea, alegând dintre rezerve.
Decizia Curții de Apel București amână procedura, iar viitorul proces de selecție rămâne incert, fiind neclar dacă un alt guvern va parcurge întregul proces sau va modifica modul de desemnare.
Articol realizat pe baza informațiilor oficiale furnizate de Curtea de Apel București și sursei G4Media.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.g4media.ro”
