Bustul lui Octavian Goga de la Iași, înlăturat în contextul aplicării noii legi anti-fasciste
Înlăturarea bustului lui Octavian Goga la Iași
Pe 28 martie, angajații Ateneului Național Iași au înlăturat bustul lui Octavian Goga, amplasat în 2021 în cartierul Copou al orașului. Decizia a venit după o solicitare a Asociației pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad, care a cerut Primăriei și Consiliului Local aplicarea OUG 31/2002, modificată în decembrie 2025 prin Legea 241/2025, denumită și „Legea Vexler”. Aceasta interzice omagierea publică a liderilor partidelor fasciste, legionare sau antisemiți.
În ciuda acestei inițiative, un grup de intelectuali din zona culturală clujeană, printre care Ioan-Aurel Pop, Florin Piersic și Dorel Vișan, s-au opus, vorbind despre „interpretare abuzivă a legii” și „atentat la identitatea națională”.
Alexandru Florian: distincția între activitatea culturală și politică a lui Goga
Directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, a explicat diferența dintre condamnarea antisemitismului și recunoașterea activității culturale a lui Octavian Goga. Conform acestuia, „rămâne activitatea culturală, în special cea literar-poetică, pentru că cea jurnalistică este antidemocratică”.
El a detaliat și raționamentul legii, subliniind că „orice bust pus pe spațiul public presupune promovarea memoriei respectivei persoane ca model”, iar Goga a fost un lider fascist în România, având svastica ca simbol de partid.
Contextul montării și eliminării bustului
La momentul amplasării bustului în 2021, Institutul „Elie Wiesel” nu a solicitat înlăturarea sa, precizând că „nu exista vreun impediment legal la acea vreme”. Ulterior, odată cu modificarea legii, bustul a fost transmis cu o placă explicativă, ce conținea citate laudative, însă în 2026 a fost îndepărtat.
Perspective internaționale și memorie publică
În comparație, orașul Viena a păstrat monumentul fostului primar antisemit, dar îl „a înclinat și i-a adăugat o contextualizare istorică”. Florian a afirmat că este adept al „unei legislații clare” care să reglementeze astfel de situații, subliniind că legislația românească reflectă această necesitate de prevenție împotriva promovării unor figuri cu trecut fascist.
Impactul și rolul Institutului „Elie Wiesel”
Alexandru Florian a transmis faptul că activitatea institutului nu este măsurată prin numărul monumentelor eliminate, ci prin „monitorizarea atitudinilor, cercetare multidisciplinară și activități culturale educative”. Institutul publică rapoarte și susține proiecte culturale menite să consolideze conștiința civică și educația democratică.
Aceste acțiuni și discuții reflectă evoluția și tensiunile în privința memoriei publice din România, ce continuă să se afle în dezbatere în contextul reglementărilor legislative recente.
