Tribunalul București anulează probe din dosare importante de corupție, efectele deciziei ICCJ fiind resimțite în mai multe județe
Mandatele de supraveghere și interceptările din dosarul fostului șef din Ministerul Transporturilor, eliminate
În aprilie 2026, Tribunalul București a decis excluderea probelor administrate cu ajutorul ofițerilor Direcției Generale Anticorupție (DGA) în dosarul fostului șef al Direcției Economice din Ministerul Transporturilor, Petru Neacșa, acuzat că a primit mită aproape 100.000 de euro pentru achiziția unor nave de salvare. Decizia vine în contextul unei hotărâri din 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), care a stabilit că polițiștii DGA pot fi delegați de procurori doar în cauze vizând angajați ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
Petru Neacșa a fost reținut în iulie 2021, iar până în prezent dosarul său, aflat pe masa Tribunalului București, nu a fost soluționat. Apărarea a cerut anularea probelor și excluderea interceptărilor realizate cu implicarea ofițerilor DGA, obiecție admisă de instanță.
Decizii similare în mai multe dosare de corupție
Această hotărâre se înscrie într-un val mai larg de excluderi de probe din dosare penale din diverse județe. Spre exemplu, Tribunalul Vaslui a anulat peste 150 de probe din dosarul fostului ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, motivând că probele au fost obținute ilegal, prin implicarea DGA. Curtea de Apel Brașov a dispus restituirea dosarului unui medic acuzat de luare de mită, iar alte tribunale, inclusiv cele din Mehedinți și București, au luat decizii similare în cazuri ce vizează fie politicieni, fie funcționari publici.
În dosarul cu cel mai mare crescător de oi din România, Dumitru Andreșoi, Tribunalul Timiș a exclus mărturiile a 32 de martori și alte probe importante pentru că au fost obținute de polițiști DGA.
Divergențe în aplicarea deciziei ICCJ
Există și instanțe care nu aplică retroactiv decizia ICCJ, respingând anularea probelor obținute prin delegarea polițiștilor DGA, argumentând că acestea au fost efectuate legal în momentul săvârșirii lor. Astfel, tribunale din Gorj, Cluj, Mureș și Brașov au pronunțat hotărâri contrare excluderii probelor.
Reacția instituțiilor și perspective
Vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), procurorul Bogdan Staicu, a calificat situația drept „un fenomen”, subliniind că colaborarea cu DGA a fost o practică obișnuită timp de peste două decenii în lupta anticorupție. El a remarcat faptul că multe dosare nefinalizate au fost afectate de excluderea probelor și a atras atenția asupra necesității valorificării resurselor DGA în condițiile actuale.
Procurorii intervievați pe marginea acestui subiect au arătat că retroactivitatea deciziei ICCJ riscă să conducă la slăbirea probatoriilor în dosarele de corupție, crescând posibilitatea soluțiilor de achitare.
Datele oficiale din raportul DGA pe 2024 evidențiază faptul că doar puțin peste 7% dintre suspecții din dosarele în care au fost implicați ofițerii DGA erau angajați ai MAI, relevând amploarea implicării acestei structuri în anchete penale din diverse domenii.
Astfel, decizia ICCJ din 2025 și efectele sale au generat controverse și dificultăți în desfășurarea unor procese penale cu implicații majore, iar dezbaterea privind viitorul implicării DGA în anchetele anticorupție rămâne deschisă.
