Republica Moldova se confruntă cu o depopulare rapidă, generată de emigrări masive, iar autoritățile încearcă să oprească această tendință prin încurajarea revenirii cetățenilor în țară.
Chișinău, între modernitate și trecut
Chișinăul este un oraș marcat de contraste, atât în peisajul urban cât și în viața cotidiană. Centre comerciale moderne și restaurante elegante coexistă cu case vechi și străzi deteriorate. La suprafață, capitala se prezintă ca o metropolă europeană, însă în anumite zone infrastructura este deficitară, iar aspectul stărilor sociale este bine vizibil.
Context geopolitic și integrare europeană
De la izbucnirea războiului din Ucraina în 2022, Republica Moldova s-a aflat în centrul atenției regionale, temerile privind o extindere a conflictului influențând profund dezbaterea politică internă. După deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană în decembrie 2023, guvernul moldovean accelerează reformele necesare, instituită fiind o voință politică în ceea ce privește integrarea europeană. Alegerile prezidențiale și cele parlamentare din 2024–2025, câștigate de Maia Sandu și partidul său, au fost sprijinite semnificativ de voturile diasporei, care numără aproape un milion de moldoveni.
Demografie și provocări sociale
Republica Moldova a cunoscut o scădere dramatică a populației, de la 4,5 milioane în 1991 la mai puțin de 3 milioane în prezent. Această depopulare a generat probleme serioase, cum ar fi lipsa medicilor și a groparilor în unele regiuni rurale, precum și o îmbătrânire accentuată a populației. Sociologul Vitalie Sprînceană subliniază că „în unele sate cu greu mai găsești opt bărbați adulți” necesari pentru anumite tradiții locale.
Emigrarea și dublă cetățenie
Emigrarea a început în anii 1990, inițial cu destinația Rusia, apoi cu orientare spre Europa de Vest. Aderarea României la UE în 2007 a facilitat obținerea cetățeniei române pentru o parte semnificativă a populației moldovene, aproximativ o treime având astăzi dublă cetățenie. Aceasta a contribuit la o migrație masivă în state precum Italia și România.
Întoarcerea acasă – experiențe și dificultăți
Există exemple de moldoveni care au revenit în țară pentru a începe afaceri sau pentru alte activități, însă majoritatea întâmpină dificultăți legate de salarii mici și condiții de viață precare. Printre cei reveniți se numără antreprenorul Vlad Vedrașco, care spune că „este cel mai bun moment să te întorci” deși recunoaște că succesul necesită efort susținut. Statul oferă facilități fiscale și granturi mici antreprenorilor pentru a stimula revenirea.
Perspective și concluzii
În ciuda încercărilor guvernamentale de a readuce moldovenii plecați, majoritatea acestora nu intenționează să revină pe termen lung, fiind legați de țările adoptive prin locuri de muncă și legături familiale. Expertul în migrație Alexandr Makuhin afirmă că „cea mai eficientă modalitate de a determina diaspora să se întoarcă este sprijinul economic”. Totodată, necesitățile fundamentale precum transportul public, sistemele sociale și locuințele accesibile sunt încă insuficient abordate.
Astfel, Republica Moldova continuă să se confrunte cu provocări demografice și economice majore, în condițiile unui proces complex de integrare europeană și transformare socială.
