Deficitul bugetar al României scade în primul trimestru din 2026, dar rămâne o provocare pentru următorii ani
Evoluția deficitului bugetar
Conform datelor publicate de Eurostat și citate de G4Media.ro, deficitul bugetar al României în primul trimestru din 2026 a scăzut la 3,6%, comparativ cu 9% în primul trimestru al anului 2025 și 7,5% la finalul anului trecut. România și-a propus pentru întreg anul 2026 un deficit de 6,2%, însă instituțiile naționale trebuie să reducă acest indicator până la 3%, conform limitei stabilite de tratatele europene.
Caramitru: „Reforma trebuie să ajungă la stat”
Economistul Andrei Caramitru atrage atenția că reducerea deficitului nu este rezultatul unei reforme structurale, ci mai degrabă al unor măsuri fiscale și administrativ-financiare, precum blocarea majorărilor de pensii și salarii în sectorul public, creșterea unor taxe și reducerea numărului de bugetari.
Caramitru precizează: „O parte vine din majorările de taxe, alta din blocarea majorărilor de pensii și salarii la stat și alta din plecarea unei părți din bugetari. Este o combinație. E ca atunci când mergi la doctor și faci o cură de slăbire și te pregătește de o operație. Dar răul nu e rezolvat!”
În acest context, guvernul a majorat TVA, accizele la carburanți și țigări, a introdus taxe speciale și a înghețat salariile și pensiile din sectorul bugetar.
Zone cheie unde se scurg banii statului
Caramitru a identificat trei sectoare majore care generează pierderi semnificative pentru bugetul statului:
- Administrația locală – 69 miliarde lei anual, inclusiv fondurile pentru programul Anghel Saligny și sprijinirea unor unități administrative care nu respectă condițiile statutare.
- Evaziunea fiscală pe TVA – circa 50 miliarde lei, cu un impact major în portul Constanța și pe vămi.
- Companiile de stat – finanțate cu subvenții estimate tot la 50 miliarde lei anual.
„Trebuie să faci reforma administrației, să privatizezi sau să închizi firmele de stat. Nicio țară occidentală nu are 1.400 de companii de stat, este o nebunie. Trebuie să ai 20 strategice și atât”, susține economistul.
Perspective pentru anii următori
Andrei Caramitru avertizează că în 2027 România va avea din nou nevoie de fonduri, după ce resursele din PNRR se vor termina. El evocă riscuri legate de menținerea stabilității fiscale, amintind că deficitul curent este mai mare decât cel al unor țări aflate în război, precum Rusia (2,6% din PIB la finalul anului 2025).
Caramitru mai declară: „Nu mai sunt bani să susții toată această nomenclarură politică din țară, unde fiecare primar vrea să facă 2 milioane de euro pe lucrări cu firma cumnatului.”
Punctul de vedere al lui Emilian Duca
Consultantul fiscal Emilian Duca apreciază reducerea deficitului ca fiind un semn pozitiv, dar consideră că reformele trebuie să continue: „Este pentru prima dată când ne ținem de cuvânt legat de deficit. Dar este de discutat modul cum s-a făcut reducerea, care e pe baza sistemului privat și fără nicio restructurare reală de la stat.”
Duca anticipează o reactivare a reformelor, în special prin respingerea influenței politice a PSD în guvern: „Faptul că guvernul interimar nu mai are miniștri PSD este un semn bun pentru că PSD nu mai e la butoane și așa putem îndeplini țintele asumate de deficit. Eforturile trebuie să continue.”
Datele și declarațiile prezentate relevă direcțiile și provocările pe care le are România în procesul de reducere a deficitului bugetar și de reformă structurală a finanțelor publice în următorii ani.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
