Propaganda și dezinformarea pro-rusești au cunoscut o intensificare semnificativă în România după decembrie 2024, alertând experții în securitate și societatea civilă.
Propaganda și dezinformarea, armele Rusiei
Într-un interviu acordat pentru Libertatea, expertul în spațiul ex-sovietic Ileana Racheru explică modul în care propaganda rusă a evoluat și s-a diversificat în România. Potrivit acesteia, propaganda urmărește cultivarea unor sentimente negative, în special ură și revoltă împotriva establishment-ului politic, dar și împotriva Ucrainei, cetățenilor acesteia și președintelui Zelenski. De asemenea, propaganda se corelează cu narativele promovate de grupurile extremiste, inclusiv cele care țintesc cetățenii Republicii Moldova și președinta Maia Sandu.
Dezinformarea se bazează pe răspândirea masivă a minciunilor, menite să manipuleze opinia publică, cum ar fi acuzații nefondate despre fraudarea alegerilor prezidențiale din România de către Maia Sandu. „Începând din decembrie 2024, dezinformarea a explodat, ne-a invadat”, precizează Ileana Racheru, adăugând că propaganda a devenit „și mai nocivă” prin divizarea politică între extremism și pro-europenism.
Tactici și canale de promovare
Propaganda rusă acționează atât pe palierul politic, prin susținerea ideii unui parteneriat strategic cu Rusia și promovarea lui Vladimir Putin, cât și pe cel cultural. Pe platforme precum TikTok, anumite personaje influente promovează o imagine pozitivă a Rusiei, însoțită de mesaje ce contrazic sancțiunile și criticile occidentale. Evenimentele organizate de Clubul Rus din București contribuie la promovarea literaturii și istoriei ruse denaturate.
Un exemplu recent al distribuției rapide a dezinformărilor este știrea falsă despre un atac cu dronă asupra civililor din Rusia, preluată în scurt timp de o senatoare și o jurnalistă din România, dar și de un politician extremist din Finlanda.
Manipularea se produce pe fondul unor probleme sociale preexistente
Ileana Racheru subliniază dificultatea identificării narațiunilor pro-Kremlin în contextul unor dezechilibre economice și sociale din România. Aceasta menționează lipsa unui sistem educațional care să susțină gândirea critică și absența unor campanii antidezinformare pe scară largă. Totodată, unii politicieni preiau aceste narațiuni pentru câștig politic, contribuind la amplificarea extremismului.
Protejarea democrației ar implica, în opinia expertului, măsuri precum eliminarea conturilor false și a comportamentului inautentic online, dezvoltarea educației pe tema dezinformării, creșterea încrederii în instituții și coordonarea interinstituțională, după modelul finlandez.
Temele favorite ale dezinformării rusești în România
Principalele teme exploatate de grupurile pro-ruse vizează Ucraina și sprijinul dat acesteia de România și Occident. În acest sens, propaganda reduce sprijinul public pentru Ucraina și încercă să atribuie acestui stat și președintelui său, Volodimir Zelenski, responsabilitatea pentru dificultățile economice și sociale din România.
Conspirațiile țintesc și instituțiile statului și actorii politici pro-democrație, promovând idei false cu impact asupra percepției cetățenilor. „O agendă care favorizează regimul criminal de la Kremlin și care de cele mai multe ori nu se bazează pe fapte reale”, descrie Ileana Racheru agenda pro-rusă, ce include și promovarea unui discurs fascist sau restrictiv, fără legături directe cu Kremlinul.
Aceste aspecte reflectă complexitatea și amploarea fenomenului dezinformării și propagandei în România după 2024, evidențiind provocările cu care se confruntă societatea și instituțiile naționale în protejarea spațiului public democratic.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
