O echipă de cercetători din cadrul Muzeului Județean Botoșani și Universității „Friedrich Alexander” din Erlangen-Nürnberg, Germania, desfășoară o campanie arheologică de amploare în comuna Văculești, județul Botoșani.
Prin scanarea geofizică a terenului, specialiștii identifică structurile așezărilor cucuteniene, iar rezultatele preliminare sunt promițătoare. În paralel, studenții implicați în proiect colectează materiale de la suprafață pentru a cartografia zonele afectate de activitățile agricole, spre a propune săpături arheologice de salvare, pentru aceste situri prețioase. Această inițiativă contribuie la protejarea și înțelegerea patrimoniului arheologic al regiunii, oferind o perspectivă nouă asupra uneia dintre cele mai fascinante culturi preistorice din Europa, Cultura Cucuteni sau Cucuteni-Tripolia.
Declarată a fi cea mai veche civilizație din Europa, datând din perioada 5800-3200 î.Hr. (acum 7.800 de ani), și-a primit numele după satul cu același nume din apropierea Iașiului, unde în anul 1884 s-au descoperit primele vestigii. Cultura Cucuteni precede cu câteva sute de ani toate așezările umane din Sumer și Egiptul Antic. Cultura Cucuteni se întindea pe o suprafață de 350.000 kilometri pătrați, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova și Ucrainei.
Pe teritoriul României, cultura Cucuteni era răspândită în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia și se caracteriza printr-o ceramică de foarte bună calitate, bogat și variat pictată.
Și se găsesc unele asemănări, destul de pregnante, doar între ceramica Cucuteni și o ceramică dintr-o cultură neolitică din China. Între cele două culturi este o distanță de timp foarte mare, cea din China apărând după circa un mileniu față de cea de la Cucuteni.
Poate aceasta să explice și prezența pe această ceramică a unor simboluri spirituale străvechi (Yin și Yang, svastică, cruce) apărute prima dată în Europa în cadrul vechilor culturi danubiano-pontice (Cucuteni și Turdaş) si apoi la distanță de mii de ani și kilometri în Asia; asta pe lângă ipoteza inconștientului colectiv a lui Carl Jung. Pe ceramica Cucuteni predomină decorul în spirală (timpul ca „autostradă” a existenței (din acest motiv Calea Lactee mai este numită și Calea Robilor) și „roata” care ne aduce în „punctul mort” (la sfârșitul timpului și începutul unuia nou), cu numeroase variante și combinații. S-au găsit și figuri feminine cu torsul plat, decorate cu motive geometrice.
Continuarea articolului AICI
