Războiul din Orientul Mijlociu și impactul său economic: între inflație și provocările politicii monetare
Influențe imediate și ajustarea prognozelor economice
Conflictul din Orientul Mijlociu a generat o creștere semnificativă a prețurilor la petrol, cu un preț mediu de circa 103$/baril în martie și 115$/baril în aprilie, conform prognozelor EIA pentru trimestrul II. Această majorare a produs un șoc imediat asupra prețurilor de consum, în special pentru combustibili, înregistrându-se o creștere a inflației în România la aproape 10% în martie, determinată în principal de scumpirea combustibililor cu aproximativ 13%. De asemenea, aprilie aduce un nou impuls inflaționist, cu valori estimate peste 10%.
Pe plan european, conflictele afectează lanțurile de aprovizionare, astfel încât indicatorii economici, precum Purchasing Managers Index (PMI) pentru zona euro, au scăzut sub pragul de 50, semnalând o contracție economică iminentă. În România, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 6,8% față de anul precedent.
Energia, dependenta parțial de importuri, continuă să reprezinte o vulnerabilitate, deși țara are o dependență mai redusă față de alte state europene. În acest context, un factor de stabilizare îl constituie plafonarea prețului gazului din producția internă pentru consumatorii casnici.
Reacția băncilor centrale la „inflația Ormuz”
În ședința din aprilie, Consiliul de administrație al BNR a adoptat o poziție de tip wait-and-see, urmând modelul băncilor centrale globale precum BCE, Fed sau Banca Angliei, care au evitat modificările rapide ale politicii monetare în urma șocului energetic. Totuși, o eventuală prelungire a tensiunilor ar putea impune creșterea ratelor dobânzilor pentru a ține sub control așteptările inflaționiste.
În paralel, pe plan global, conflictul reduce perspectivele de creștere economică, FMI estimând o scădere a creșterii economice globale cu 0,3 puncte procentuale față de media ultimilor doi ani.
Prioritățile economice ale României
România se confruntă cu inflație ridicată și creștere economică moderată, dar și cu dezechilibre fiscale și de cont curent care afectează percepția investitorilor, atribuind țării cea mai ridicată primă de risc regională. Cheltuielile cu dobânzile la datoria publică pentru 2026 sunt estimate la 3% din PIB, reflectând o presiune suplimentară asupra finanțelor publice.
În acest context, guvernarea susține necesitatea consolidării fiscale și continuarea investițiilor pentru susținerea potențialului de creștere economică. Raportul OECD Economic Surveys: Romania 2026 subliniază importanța reformelor care să crească competitivitatea și participarea pe piața muncii, optimizând accesarea fondurilor europene.
Contextul politic intern și implicațiile economice
Instabilitatea politică recentă și deprecierea leului generează efecte mixte asupra economiei. Creșterea costurilor creditării în valută și presiunile inflaționiste din import sunt contrabalansate parțial de avantajele competitive pentru exportatori. În aceste condiții, menținerea stabilității politice și guvernamentale este considerată crucială pentru a evita deteriorarea încrederii investitorilor și pentru a asigura implementarea obiectivelor strategice, inclusiv aderarea la OECD în 2026.
Situația economică generată de războiul din Orientul Mijlociu continuă să influențeze dinamica inflației și creșterea economică, provocând ajustări în politicile fiscale și monetare atât pe plan internațional, cât și în România. Efectele pe termen mediu depind de evoluția conflictului și de modul în care factorii economici și politici vor gestiona această criză complexă.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.contributors.ro”
