Criza politică din România, analizată de politologul Costin Ciobanu: context, scenarii și perspective
Situația politică după moțiunea de cenzură
La o săptămână după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea guvernului, Sorin Grindeanu se pregătește să fie desemnat de președintele Nicușor Dan pentru a forma o nouă majoritate parlamentară și un nou executiv. Totuși, această majoritate riscă să fie fragilă și dependentă de sprijinul AUR.
Politologul Costin Ciobanu, cercetător în științe politice la Universitatea Aarhus din Danemarca, susține că actuala criză este o continuare a conflictelor nerezolvate generate de anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și reflectă dificultățile interne din PSD, care nu și-a revenit după înfrângerile electorale din ultimii ani.
Analiza politologului Costin Ciobanu
Cauzele crizei politice
Ciobanu subliniază că „criza pe care o trăim este o continuare a unui moment care nu s-a încheiat niciodată de la alegerile din 2024” și că alianța formată după aceste alegeri, compusă din patru partide plus minorități cu orientări ideologice foarte diferite, este dificil de menținut pe termen lung, mai ales în condiții economice dificile.
Mai mult, el remarcă faptul că „PSD nu s-a adaptat la noul său statut, după ce a trecut de la 45-46% în 2016 la un scor de 22%, cel mai slab din ultimii 25 de ani”. Partidul se confruntă cu dificultăți în poziționarea față de AUR și gestionează greu tranziția către politicile și comunicarea pe rețelele sociale.
Despre scenariile politice posibile
Conform lui Ciobanu, „există două scenarii realiste: desemnarea lui Sorin Grindeanu sau reconfigurarea lui Ilie Bolojan ca prim-ministru”. El precizează că „alegerile anticipate sunt foarte dificile, iar președintele a exclus această posibilitate”. De asemenea, afirmă că „scenariul participării AUR la guvernare trebuie exclus, indiferent de ce spun partidele”.
Politologul atrage atenția asupra riscurilor unui guvern format din parlamentari aleatori, inclusiv membri ai formațiunilor SOS și POT, ale căror poziții politice sunt instabile și uneori contradictorii.
Concluzii privind dinamica politică internă
Costin Ciobanu remarcă o schimbare de ton în comunicarea lui Ilie Bolojan, care pare acum mai reîncărcat politic, în contrast cu situația anterioară moțiunii de cenzură. Totodată, el explică comunicarea blocată a PSD ca o consecință a unei strategii neadaptate, care nu a reușit să capteze mesajele cheie privind bugetul, pensiile și salariile, ci s-a concentrat pe conflicte personale și mesaje neclare.
Context comparativ în Danemarca
Într-un context similar de fragmentare politică, Danemarca are acum unul dintre cele mai divizate parlamente europene, cu 12 partide reprezentate. După alegerile de la sfârșitul lunii martie, negocierile au eșuat în jurul social-democraților, atribuindu-se partidului principal de dreapta misiunea de a forma guvernul.
Situată în acest cadru complex, criza politică românească reflectă atât factori interni, cât și tendințe europene privind fragmentarea și volatilitatea politică, cu scenarii ce vor depinde de echilibrul și negocierile din parlament.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „spotmedia.ro”
