România continuă să ocupe ultimul loc la inovare în Uniunea Europeană, în ciuda schimbărilor politice și economice
România s-a clasat din nou pe ultimul loc în European Innovation Scoreboard 2026, realizat de Comisia Europeană, confirmând o tendință care persistă de peste un deceniu. Poziția de cel mai slab inovator în Uniunea Europeană rămâne neschimbată, în ciuda alternanțelor politice și modificărilor metodologice ale clasamentului.
Performanțe slabe în digitalizare și investiții în inovare
România se situează pe ultimul loc în UE la mai mulți indicatori-cheie: ponderea tinerilor cu studii superioare, numărul de doctorate, participarea adulților la formare continuă și competențele digitale, care reprezintă doar 26% din media europeană. Investițiile firmelor în inovare sunt minime, cu 13,3%, iar aproape trei sferturi dintre companii (72,8%) nu inovează deloc, spre deosebire de o medie europeană de 31%. Pe de altă parte, țara se evidențiază la exporturile de produse de înaltă tehnologie, ocupând locul șase, însă multe dintre acestea provin de la centre de inginerie străine, cum sunt Renault Technologie Roumanie, Bosch Cluj și Continental Sibiu.
Finanțarea cercetării – mult sub media europeană
În 2024, cheltuielile totale pentru cercetare și dezvoltare (publice și private) au reprezentat 0,46% din PIB, față de media europeană de 2,2%, iar alocările publice pentru 2025 se situează la 0,09% din PIB, sub pragul minim de 0,1%. Aceasta înseamnă 18,8 euro per locuitor, comparativ cu o medie europeană de 288,9 euro. România este singura țară din UE care și-a redus finanțarea publică a cercetării în ultimul deceniu, de la 20,8 euro pe locuitor în 2015 la nivelul actual.
Impactul încetinirii consumului asupra economiei
Creșterea economică anterior susținută de consum a încetinit semnificativ în 2026, iar Comisia Europeană a redus prognoza de creștere la 0,1%. Vânzările din comerțul cu amănuntul au scăzut cu 5,3% în primele cinci luni, marcând a zecea lună consecutivă de declin. Inflația a depășit 10%, deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB, iar datoria publică urcă spre 63% în 2027. Modelul economic bazat pe creștere prin consum a generat efecte limitate asupra economiei locale, deoarece o parte importantă a bunurilor cumpărate este importată.
Provocările și nevoile economice actuale
Economiștii subliniază necesitatea unei tranziții de la o economie bazată pe consum și import la una orientată spre producție cu valoare adăugată mare. Aceasta implică investiții în tehnologii proprii și creșterea productivității prin implementarea tehnologiilor digitale. Totuși, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale în firme, cu doar 5,2% dintre acestea care folosesc astfel de instrumente.
Situația actuală este rezultatul unor decizii bugetare consistente în ultimii ani, care au menținut un nivel redus al finanțărilor pentru cercetare și inovare. Banca Mondială propune reforme instituționale și coordonare macroeconomică ca măsuri ce pot sprijini sectorul, chiar și în condiții de buget limitat.
În concluzie, raportul din iulie 2026 al Comisiei Europene reflectă persistenta provocare legată de inovare pentru România și necesitatea unei abordări strategice pe termen lung.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „curierulnational.ro”
