Dunărea traversează o perioadă cu debite hidrologice foarte scăzute, afectând cursul fluvial și Delta
Scăderea debitului Dunării la intrarea în România
În intervalul 16-17 august, debitul fluviului Dunărea la secțiunea Baziaș, la intrarea în România, a coborât la aproximativ 1.350 metri cubi pe secundă. Comparativ, media multianuală pentru luna august este de 3.900 mc/s, conform datelor furnizate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA). Estimările INHGA indică menținerea debitului în jurul valorii actuale, cu o posibilă scădere ulterioară spre 1.300 mc/s în zilele următoare.
În aval de Porțile de Fier, debitele continuă să scadă, însă situația în apropierea Mării Negre este diferită față de cea pe cursul principal al fluviului.
Marea Neagră influențează nivelul Dunării în Delta
Datele oferite de Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) pentru 18 august relevă că, în Delta Dunării, nivelul apei la gurile de vărsare nu scade proporțional cu debitul mic. La Tulcea, cota este de 18 centimetri, iar la Sulina 58 centimetri, valori similare cu cele din zilele precedente. Adâncimea minimă măsurată pe sectoarele Bara Sulina, Sulina-Tulcea și Tulcea-Isaccea este de 7,32 metri.
Această situație este explicată prin influența directă a Mării Negre asupra nivelului Dunării în apropierea gurilor de vărsare. Așa cum a menționat Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor la Universitatea din București și coordonator la Stațiunea de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe, „nivelul Dunării în apropierea gurii de vărsare este controlat într-o măsură importantă de nivelul mării.”
Creșterea apei sărate în brațul Sfântu Gheorghe
Debitul scăzut al Dunării reduce forța curentului, permițând apei sărate din Marea Neagră să înainteze în sens invers pe fundul brațului Sfântu Gheorghe. Această situație formează o „pană salină”, care poate ajunge până la 20-25 kilometri în amonte, după cum a precizat același specialist.
Fenomenul nu implică însă sărarea întregului volum de apă de pe braț, deoarece apa sărată se menține în straturile profunde, iar apa dulce rămâne la suprafață. Pătrunderea apei sărate în lacurile și canalele mai puțin adânci ale Deltei este mult limitată. O creștere a debitului fluviului ar inversa acest fenomen, împingând din nou apa salină spre mare.
Impact asupra ecosistemului și alimentării cu apă
Debitul redus afectează și circulația apei în lacurile Deltei, unde reînnoirea apei este mai lentă, iar oxigenarea scade. Aceste condiții pot favoriza eutrofizarea, fenomen ce implică proliferarea algelor și deteriorarea calității apei, cu potențial impact asupra ecosistemelor acvatice.
De asemenea, localitățile situate la gurile Dunării care folosesc apa fluviului pentru consum pot fi afectate dacă pâna de apă sărată avansează suficient de mult, putând determina o creștere a salinității apei potabile.
Perioada cu debite foarte scăzute continuă să fie monitorizată pentru a evalua evoluția situației pe întreg cursul Dunării și în Delta Dunării.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.mediafax.ro”
