Moldova se confruntă cu un aflux masiv de camioane din Ucraina, ce caută căi alternative de tranzit
Blocajele la granița Poloniei și consecințele pentru traficul din regiune
Blocarea și limitarea exporturilor prin porturile ucrainene de la Marea Neagră determină redirecționarea unei părți semnificative a fluxurilor de mărfuri terestre prin Republica Moldova, România și porturile dunărene. Conform economistului Iurie Rija, Republica Moldova ar putea deveni atât un coridor alternativ de tranzit, cât și un potențial punct de congestie regională.
Presiunea asupra frontierelor Ucrainei este deja vizibilă, mai ales la punctul de trecere Yahodyn–Dorohusk, aflat pe ruta Kyiv–Kovel–Chełm–Lublin–Varșovia, unde se află în așteptare circa 1.357 de camioane și timpul de așteptare a ajuns la peste șase zile. În total, la granița cu Polonia sunt peste 4.300 de camioane, ceea ce reprezintă aproape 87% din cozile raportate la punctele de trecere evaluate.
Impactul costurilor și riscurile pentru logistica regională
Iurie Rija subliniază: „Problema nu mai este doar dacă marfa poate fi transportată, ci în cât timp și la ce cost poate ajunge la destinație.” Camioanele blocate o perioadă îndelungată efectuează mai puține curse lunare, iar costurile cresc pentru operatorii de transport, prin cheltuieli suplimentare pentru staționare, salarii și funcționarea vehiculului. Aceste costuri vor fi repercutate în prețul final al mărfurilor.
În mod special, exporturile agricole din Ucraina sunt afectate, având în vedere marjele comerciale reduse și sensibile la întârzieri. Fiecare zi suplimentară de transit poate diminua competitivitatea cerealelor pe piețele europene.
Posibile redirecționări spre Moldova și România
Deși punctul Yahodyn–Dorohusk nu este pe traseul direct al Republicii Moldova, economistul avertizează că aglomerația indică o redistribuire a fluxurilor spre sud, inclusiv prin Republica Moldova. Poziția geografică o plasează între centrul și vestul Ucrainei și infrastructura portuară a României, o rută ce ar putea urmări axa Giurgiulești–Galați–Constanța.
Iurie Rija explică: „Când porturile pierd capacitate, presiunea trece pe șosele și calea ferată. Când un coridor terestru se aglomerează, marfa caută următorul coridor disponibil.” Totodată, Moldova riscă să întâmpine propriile blocaje logistice dacă volumul suplimentar de trafic va depăși capacitatea infrastructurii de frontieră, feroviare și portuare.
Astfel, Republica Moldova se află într-o poziție de intersecție importantă pentru rutele comerciale alternative generate de contextul actual al exporturilor ucrainene, cu efecte semnificative asupra gestionării traficului și a infrastructurii logistice naționale.
