Creșterea partidelor de extremă stânga și dreapta în Germania: paralelisme istorice și situația actuală
Rezultatele recente ale alegerilor regionale
La alegerile din Berlin și landurile Mecklenburg-Pomerania Inferioară și Saxonia Anhalt, partidele de extremă stânga și dreapta au obținut scoruri importante. În capitală, partidul Die Linke, succesor al fostului Partid Comunist din Germania de Est, a câștigat cu 25,7%, în timp ce în Mecklenburg și Saxonia Anhalt victoria a revenit partidelor de extremă dreaptă, respectiv Alternativa pentru Germania (AfD), cu 38% și 44%.
Situația la nivel național
Sondajele federale recente indică o tendință similară, AfD plasându-se pe primul loc în intențiile de vot, cu 28,5%. Urmează Uniunea Creștin Democrată (CDU) a cancelarului Friedrich Merz (19,4%), Verzii (15%), Partidul Social Democrat (SPD) (12,6%) și Die Linke (10,9%). Dacă se adaugă și pe Alianța Sarah Wagenknecht (BSW), cu 3,6%, se ajunge la un total de 43% din voturi pentru forțele politice situate la extremele stângii și dreptei.
Context istoric și paralelisme
Ultimele alegeri libere din Germania înainte de cel de-al doilea război mondial, din noiembrie 1932, au fost marcate de o situație comparabilă, când naziștii conduși de Adolf Hitler și comuniștii lui Ernst Thälmann, ambele partide antidemocratice, au obținut peste jumătate din voturi și o majoritate în Reichstag.
Diferențele față de acea perioadă constau în agenda AfD, care, deși include nostalgii față de trecutul nazist în unele cercuri, prioritizează tema imigrației și propune „remigrația” celor aflați în situație ilegală. De asemenea, AfD susține în mod constant poziția Rusiei în războiul din Ucraina. Pe de altă parte, Die Linke și BSW au adoptat o poziție favorabilă imigrației, lidera Die Linke la Berlin, Elif Eralp, fiind avocată specializată în problematica refugiaților.
Reacții politice și sociale
Președintele Consiliului Central al Evreilor din Germania, Josef Schuster, a avertizat asupra legăturilor dintre unele componente ale stângii și organizații islamiste, evocând aluzii la alianța tactică dintre naziști și islamiști din al doilea război mondial. În paralel, o supraviețuitoare a Holocaustului, Charlotte Knobloch, a solicitat interzicerea AfD după victoria partidului din Saxonia Anhalt, partid declarat extremist de către Oficiul pentru Protecția Constituției.
Cancelarul Friedrich Merz a atras atenția asupra riscurilor pentru democrația germană și și-a exprimat intenția de a proteja comunitatea evreiască, contestând în același timp politica de expropriere avansată de extrema stângă.
Factori socio-economici
Nemulțumirile economice, în special stagnarea și accesul dificil la locuințe, împreună cu efectele imigrației masive din 2015, contribuie la creșterea popularității partidelor extremiste. Aceasta se manifestă mai ales în rândul tinerilor și în fostele landuri est-germane, unde proporția imigranților este relativ scăzută, dar amintirile perioadei comuniste sunt încă prezente.
Situația politică din Germania reflectă o amplă divizare a electoratului, cu o încredere scăzută în guvernul federal condus de coaliția CDU-SPD, și o orientare către formațiuni politice care oferă răspunsuri radicale la problemele sociale și economice. Aceste evoluții rămân monitorizate atent atât în Germania, cât și în întreaga Uniune Europeană.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.g4media.ro”
