În primele șapte luni ale anului 2026, România a înregistrat o creștere semnificativă a încasărilor din TVA și o reducere considerabilă a deficitului bugetar comparativ cu 2025, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.
Evoluția deficitului și execuția bugetară
Execuția bugetară publicată arată că deficitul bugetar a scăzut de la 76,44 miliarde de lei în primele șapte luni din 2025 la 48,08 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2026, fiind echivalent cu o reducere a ponderii în PIB de la 3,99% la 2,34%. Veniturile au crescut cu 11,2%, până la 412,31 miliarde de lei, iar cheltuielile au avansat cu doar 2,9%, la 460,39 miliarde de lei.
„Este dovada unei gestiuni echilibrate”
Diferența dintre creșterea veniturilor și cea a cheltuielilor explică reducerea deficitului. Ministerul Finanțelor subliniază că statul a colectat mai mult decât a cheltuit în plus, fără a limita investițiile, care au urcat cu aproape 24%, atingând 76,51 miliarde de lei. Ministrul Alexandru Nazare a declarat că „Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie”. El a menționat și rambursările de TVA către companii, care au depășit 20,4 miliarde de lei, precum și creșterea cu peste 60% a plăților din fonduri europene și PNRR.
Sursele creșterii veniturilor fiscale
Veniturile fiscale totale au crescut cu 15,4%, la 214,32 miliarde de lei, iar ponderea lor în PIB a urcat de la 9,69% la 10,42%. Încasările nete din TVA au atins 88,55 miliarde de lei, marcând un avans de 26,5%, susținut de noile cote fiscale introduse prin Legea 141/2025 și de majorarea cu 21,7% a încasărilor brute, în condițiile în care rambursările către mediul privat au continuat să crească, ajungând la 20,48 miliarde de lei.
Contribuțiile de asigurări sociale au totalizat 129,14 miliarde de lei (+6,7%), iar impozitul pe salarii și venit a crescut cu 8,6%, la 38,34 miliarde de lei. Impozitul pe profit a avansat cu 8,3%, atingând 28,35 miliarde de lei. Fondurile europene rambursate au reprezentat 37,28 miliarde de lei, o creștere de 30,3%.
Cheltuielile bugetare și disciplina fiscală
Cheltuielile de personal sunt singura categorie majoră care a scăzut, cu 4,1%, până la 95,67 miliarde de lei, reducându-și ponderea de la 22,3% la 20,8% din totalul cheltuielilor publice. Cheltuielile cu asistența socială au scăzut ușor, cu 0,6%, la 146,59 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 11,2%, la 59,6 miliarde de lei, influențate de creșterea cheltuielilor în sănătate.
Costul datoriei publice a urcat cu 26,5%, ajungând la 40,12 miliarde de lei, reprezentând acum 2% din PIB. Această creștere este mai rapidă decât cea a veniturilor fiscale.
Investițiile și finanțarea europeană
Cheltuielile de capital au înregistrat un aport consistent, crescând cu 14,83 miliarde de lei față de anul anterior. Din acestea, 71% provin din proiecte finanțate din fonduri europene și PNRR, a căror plată a crescut cu 60%, depășind 20 de miliarde de lei. Această majorare a compensat reducerea plăților excepționale din fonduri naționale înregistrată în prima parte a lui 2025.
Provocări pentru execuțiile viitoare
Ministrul Alexandru Nazare a atenționat că, începând din august 2026, “se anualizează efectele măsurilor fiscale adoptate în iulie 2025”, ceea ce va modifica baza de comparație pentru execuțiile bugetare ulterioare. El a precizat că diferențele față de anul anterior „se vor reduce firesc” și a indicat că următoarea etapă va viza „consolidarea structurală și durabilă a ajustării fiscale”, prin disciplină salarială, absorbție mai rapidă de fonduri europene și prioritizarea investițiilor.
Datele pentru primele șapte luni din 2026 reflectă un avans în gestionarea finanțelor publice, marcat de creșterea veniturilor fiscale și menținerea investițiilor, alături de o reducere semnificativă a deficitului bugetar.
