Listarea companiilor de stat la bursă – dezbateri și implicații politice în România
Listarea companiilor de stat la Bursa de Valori București a generat o dispută politico-publică intensă, în contextul opoziției exprimate de PSD față de această măsură. Premierul Ilie Bolojan și vicepremierul pentru reformă, Oana Gheorghiu, au fost ținta unor critici venite din partea social-democraților, care susțin că listarea ar echivala cu privatizarea companiilor profitabile de stat.
Privatizare versus listare la bursă
Listarea la bursă presupune vânzarea unui procent minoritar din acțiunile companiilor, statul păstrându-și statutul de acționar majoritar. Spre deosebire de privatizare, care implică cedarea controlului asupra companiei, listarea permite atragerea de capital fără pierderea prerogativelor de conducere. În anii ’90, retorica „nu ne vindem țara” a fost invocată împotriva acestui proces, ceea ce, conform specialiștilor, a contribuit la prăbușirea marilor grupuri industriale din România.
Exemple relevante vin din Polonia, care a adoptat o strategie graduală de transformare a întreprinderilor de stat în societăți comerciale listate, ajungând ca, de exemplu, compania PKN Orlen să aibă o valoare de peste 40 de miliarde de dolari.
Valoarea companiilor și impactul listării
Companiile listate la bursă au înregistrat creșteri semnificative ale valorii. Hidroelectrica a atins o capitalizare de 71 miliarde de lei, Romgaz 49 miliarde de lei, iar alte companii precum Nuclearelectrica, Transgaz și Electrica se situează între 10 și 22 miliarde de lei. Guvernul estimează pentru anul în curs atragerea a 8,3 miliarde de lei sub formă de dividende de la companiile de stat, iar 90% din profituri este direcționat către buget, fiind folosit mai ales pentru subvenționarea companiilor neprofitabile precum CFR, TAROM și METROREX.
Percepții și clarificări din partea exploraților
Directorul Poștei Române, Valentin Ștefan, susține că „listarea la bursă înseamnă transparență și stabilitate, acces la resurse pe care altfel nu le ai” și subliniază că procesul nu presupune pierderea controlului statului. Acesta mai observă că mulți politicieni „își dau cu părerea despre lucruri pe care nu le înțeleg și nu le știu”.
Poșta Română și provocările pieței
Poșta Română constituie un exemplu în discuția despre companiile de stat. A fost afectată de practici de management care au dus la condamnări pentru abuz în serviciu, iar compania suportă anual costuri mari pentru servicii neprofitabile, cum ar fi distribuirea ajutoarelor sociale. Directorul Valentin Ștefan menționează că un investitor ar trebui să știe că anumite servicii „nu sunt profitabile” și că aceasta trebuie clarificată înaintea oricărei listări la bursă.
Implicații pentru acționariatul românesc
Listarea companiilor la bursă poate permite românilor să devină reali proprietari, cumpărând acțiuni în firme care au fost anterior deținute parțial de entități străine, cum este cazul Poștei Române sau al Fondului Proprietatea în cazul Hidroelectrica.
Procesul listării companiilor de stat la bursă continuă să fie un subiect cu multiple implicații economice și politice, cu opinii diverse în spațiul public privind avantajele și riscurile acestuia.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.cotidianul.ro”
