Controverse în Parlament privind proiectul AUR despre Ziua Tricolorului: acuzaţii de şantaj politic şi discriminare
Contextul legislativ al proiectului AUR
Proiectul de lege iniţiat de AUR, care prevede instituirea Zilei Tricolorului şi impunerea unor ritualuri obligatorii pentru oficiali și instituţii, a stârnit reacţii vehemente în spaţiul politic. Iniţiativa a fost pusă pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor fără raport al comisiilor de specialitate, deşi a fost depusă încă din 2023 şi blocată pentru lipsa consensului.
Acuzaţii aduse de deputatul PNL Alexandru Muraru
deputatul liberal Alexandru Muraru califică proiectul drept o „înţelegere PSD–AUR pentru hărţuirea demnitarilor UDMR şi a aleşilor de etnie maghiară” și un „şantaj la adresa UDMR, pentru a vota un Guvern nefrecventabil şi falimentar pentru România, susţinut indirect de AUR şi de alte grupuri şi partide extremiste.” Muraru susţine că proiectul urmăreşte să facă din oficialii maghiari „ţinte ale provocărilor, reclamaţiilor, amenzilor şi dosarelor penale.”
Potrivit parlamentarului PNL, proiectul introduce obligaţii considerate discriminatorii faţă de persoanele de alte confesiuni sau convingeri: „Obligarea demnitarilor să participe la o ceremonie construită în jurul unei slujbe religioase, al binecuvântării şi al sărutării drapelului reprezintă un abuz intolerabil al statului.”
Principalele prevederi ale proiectului şi reacţia UDMR
Proiectul impune amenzi de până la 10.000 lei pentru oficialii care refuză să sărute Drapelul Naţional, amenzi de 20.000 lei pentru instituţiile media care nu difuzează timp de 30 de minute emisiuni dedicate drapelului, precum şi penalităţi de până la 30.000 lei pentru autorităţile locale care nu desemnează un spaţiu public intitulat „Piaţa Tricolorului” în termen de 45 de zile de la promulgarea legii.
Liderul deputaţilor UDMR, Csoma Botond, a declarat că partidul său nu va susţine acest proiect, subliniind că „UDMR nu va vota un astfel de proiect care prevede sărutarea drapelului la comandă, sub ameninţarea unei amenzi”. De asemenea, Csoma Botond a comparat aceste măsuri cu practici totalitare: „Naziştii cereau ca oamenii să-şi dovedească public supunerea faţă de putere prin salutul obligatoriu cu braţul ridicat şi jurământul de loialitate … iar acum s-ar dori readucerea aceleiaşi mentalităţi.”
Situaţia actuală şi implicaţiile proiectului
Proiectul reprezintă o iniţiativă legislativă controversată, intens dezbătută din perspectivă politică şi constituţională. Criticii săi evidenţiază impactul discriminatoriu şi riscul limitării libertăţii religioase şi civile a unor categorii de cetăţeni. În acelaşi timp, susţinătorii proiectului argumentează necesitatea consolidării respectului faţă de simbolurile naţionale.
În prezent, Camera Deputaţilor urmează să dezbată această iniţiativă, în condiţiile în care partidele parlamentare au poziţii divergente referitoare la conţinutul şi forma proiectului.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
