Schimbări semnificative în componența Parlamentului la doi ani de la învestire
La aproape doi ani de la învestirea noului Parlament, configurarea grupurilor parlamentare s-a modificat substanțial, datorită racolărilor și traseismului politic. Partidele suveraniste, în special SOS și POT, au pierdut membri importanți, în timp ce PSD a câștigat aproximativ 16 aleși, consolidându-și astfel poziția în Legislativ.
Evoluția numerică a partidelor parlamentare
PSD și consolidarea majorității
PSD, condus de Sorin Grindeanu, a ajuns să numere 135 de aleși în grupurile sale parlamentare, de la 122 la începutul legislaturii. Formațiunea a atras parlamentari provenind în special din minoritarul partid SOS și din alte partide suveraniste aflate la prima prezență în Parlament. În rândul noilor membri se regăsește Alexandru Băișanu, inițial membru PNL, cu traseu ulterior în ALDE, Forța Națională și SOS, actualmente afiliat și în conducerea PUSL.
PNL și atragerea traseiștilor
PNL a crescut de la 71 la 82 de parlamentari, datorită racolării unor politicieni veniți din partide suveraniste, dar și a unui fost membru USR și a unui fost membru PSD. Dintre aceștia, senatorul Dorin Petrea a avut un traseu politic variat, fiind ales recent pe listele SOS, având anterior mandate din partea UNPR și o perioadă petrecută în PSD.
Situația AUR
AUR și-a păstrat numărul total de 92 de parlamentari, însă a înregistrat o mișcare internă, primind patru noi membri atrași din partidul SOS al Dianei Iovanovici Șoșoacă. Printre acestea se numără și George Becali, ales pe listele AUR, cu un istoric politic divers, inclusiv deputat PNL și europarlamentar PRM.
Distribuția mandatelor la începutul și în mijlocul legislaturii
La debutul mandatului, Parlamentul cuprindea 464 de mandate alocate, cu două mai puține decât prevedea legea, din cauza lipsei candidaților POT în două județe. Comparativ, structura mandatelor din decembrie 2024 și noiembrie 2026 se prezintă astfel:
- PSD: 122 vs 135 mandate
- AUR: 92 vs 92 mandate
- PNL: 71 vs 82 mandate
- USR: 59 vs 58 mandate
- SOS: 39 vs 14 mandate
- POT: 31 vs 9 mandate
- UDMR: 32 vs 31 mandate
- Minorități: 18 vs 17 mandate
- Independenți/neafiliați: 0 vs 21 mandate
Majoritatea formate de parlamentari independenți provine din rândul celor care au părăsit formațiuni parlamentare, formând grupuri noi precum Uniți pentru România.
În contextul actual, principala tendință semnalată este mobilitatea crescută a aleșilor în cadrul grupurilor parlamentare și creșterea numărului de parlamentari independenți, ceea ce modifică dinamica legislativă pe durata mandatului.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
