Ministrul interimar Dragoș Pîslaru: Proiectul legii salarizării vizează echitatea și protejarea veniturilor, în contextul unor revendicări sindicale de 27 de miliarde de lei
Revendicările sindicale și limita bugetară
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, **Dragoș Pîslaru**, a declarat la B1 TV că sindicatele din sectorul bugetar au formulat revendicări salariale cumulate de aproximativ **27 de miliarde de lei**. Dintre acestea, cererile din domeniile Educației și Sănătății se ridică la circa **14-15 miliarde de lei** — aproximativ 9 miliarde pentru Educație și 5 miliarde pentru Sănătate.
Pîslaru a precizat că România nu dispune de fondurile necesare pentru a susține proiectul inițial de lege, evaluat la 15,5 miliarde de lei, acesta fiind varianta primită la preluarea mandatului. Ministrul a afirmat că „problema este că trebuie să ai 15,5 miliarde și am tot explicat că nu îi avem. Și nu îi avem din cauza dezmățului bugetar pe care l-au produs guvernele anterioare”.
Protecția veniturilor salariale
În ceea ce privește posibilele scăderi salariale, ministrul a respins aceste afirmații și a subliniat că proiectul conține un mecanism de protecție a veniturilor, elaborat în colaborare cu Ministerul Justiției. Acest mecanism asigură menținerea salariilor și în situații precum angajarea nouă, schimbarea postului sau transferul în administrație.
Pîslaru a criticiat sindicatele pentru mesajele alarmiste privind reducerile de salarii și a îndemnat angajații să folosească simulatoarele puse la dispoziție de autorități pentru a verifica impactul măsurilor propuse.
Revizuirea costurilor proiectului
Ministrul a menționat că după preluarea mandatului a lucrat, alături de Banca Mondială și echipa guvernamentală, la o versiune a proiectului estimată la circa **8 miliarde de lei**, aceasta fiind diminuată față de varianta inițială. Ulterior, o altă variantă în valoare de **12,3 miliarde de lei** a fost publicată la 17 iulie.
Pîslaru a susținut că partidele politice au convenit asupra sumei de 8 miliarde de lei pentru proiect și a respins comparațiile cu varianta de 15,5 miliarde atribuită guvernărilor anterioare. Totodată, ministrul a precizat că în 2024 sindicate din sănătate și educație au avut așteptări legate de creșteri salariale și grile noi, care însă nu s-au materializat în propuneri oficiale.
Rolul medierii prezidențiale în negocieri
Discuțiile cu sindicatele au fost reluate după o mediere a administrației prezidențiale, aceasta reușind să readucă organizațiile sindicale la masa dialogului, după ce unele refuzaseră să mai participe.
În acest context, ministrul a subliniat că, în urma negocierilor, autoritățile au reușit să clarifice cerințele sindicatelor, folosind propriile sale cuvinte: „Sindicatele s-au întors înapoi la masă. Am putut să discutăm cu ele, să înțelegem exact ce vor… La Educație cerința era de 10 miliarde de lei recalculată la 9 miliarde de lei… La Sănătate, cerința pusă cap la cap era de 5 miliarde…”.
De asemenea, Pîslaru a menționat că unele sindicate au înțeles că legea salarizării urmărește echitatea și nu creșteri automate, estimând că bugetul disponibil este proporțional cu dimensiunea personalului din administrație.
Aceste declarații au fost făcute în contextul negocierilor politice și financiare aflate încă în derulare, iar proiectul legii salarizării continuă să fie un subiect de dezbatere între autorități și sindicate.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.mediafax.ro”
