Curtea Constituţională explică motivarea deciziei privind „amendamentul Fritz” din Legea ANI
Contextul deciziei CCR
Curtea Constituţională a României (CCR) a publicat vineri seară motivarea deciziei referitoare la amendamentul Fritz din Legea privind Agenţia Naţională de Integritate (ANI). Potrivit documentului, această normă are ca efect încheierea unui mandat „a cărui integritate a fost afectată”.
CCR subliniază că situaţiile de conflict de interese care au efecte juridice neîncheiate au impact asupra funcţiei publice, afectând integritatea acesteia.
Aspecte juridice esenţiale
În motivare, Curtea evidenţiază faptul că legea analizată nu instituie un cumul de sancţiuni sau răspunderi care să se excludă reciproc, ci o singură formă de răspundere bine definită din punct de vedere juridic. Aceasta are rolul de a proteja integritatea funcţiei publice, fără să încalce articolul 1, alineatul (5) din Constituţie, conform News.ro.
Curtea menţionează principiul neretroactivităţii legii, devenit constituţional după 1991. Astfel, legiuitorul nu poate adopta acte normative cu aplicare retroactivă, chiar dacă intenţia vizează corectarea unor situaţii considerate nedrepte. „Deci, chiar şi în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat să înlăture sau să atenueze unele situaţii nedrepte, el nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie să caute mijloacele adecvate care să nu vină în contradicţie cu acest principiu constituţional”, se arată în motivare.
Efectele normei tranzitorii
CCR explică faptul că norma tranzitorie nu introduce o sancţiune personală nouă pentru fapte din trecut, ci încetează un mandat afectat în termeni de integritate. De asemenea, Curtea afirmă: „o situaţie de conflict de interese sau stare de incompatibilitate ale cărei efecte juridice nu s-au epuizat se proiectează şi afectează integritatea funcţiei, demnităţii publice ori a mandatului”.
În plus, judecătorii subliniază o „alterare” a autorităţii şi imaginii funcţiei publice ca efect viitor al faptelor săvârşite sub regula anterioară.
Curtea notează că este nevoie de „racordarea integrativă a efectelor juridice produse sub vechea reglementare” la noile norme, pentru a menţine coeziunea acţiunii statului în domeniul funcţiei publice.
Declaraţii cheie din motivarea CCR
CCR afirmă că legea „nu face altceva decât să pună capăt unei alterări grave a integrităţii funcţiei şi să redea credibilitatea şi calităţile distinctive ale acestora”. Totodată, Curtea transmite: „A interzice legiuitorului să protejeze integritatea funcţiei/ demnităţii/ mandatului de drept public când aceasta a fost esenţialmente afectată printr-o acţiune nelegală… echivalează cu abandonarea standardelor de protecţie asociate funcţiei publice… şi cu un regres al statului de drept”.
Amendamentul în cauză, introdus de PSD în Legea ANI, prevede încetarea mandatului în situaţii de incompatibilitate şi conflict de interese în termen de 30 de zile. În 21 august 2023, CCR a decis constituţionalitatea acestei prevederi.
Motivarea publicată de Curtea Constituţională clarifică cadrul legal referitor la integritatea şi sancţionarea funcţiilor publice afectate de conflicte de interese, fără a introduce retroactiv sancţiuni, ci stabilind modalităţi de protejare a mandatului pe parcursul derulării acestuia.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
