Studiu sociologic privind profilul electoral AUR: mobilizare, neîncredere instituțională și rolul Bisericii
Transferul electoral dinspre PSD, sursa principală de votanți ai AUR
Conform studiului „Fenomenul AUR și reconfigurarea electoratului românesc”, realizat de sociologii Mircea Comșa și Bogdan Voicu, creșterea partidului AUR se bazează pe două surse majore: mobilizarea alegătorilor anterior neparticipanți și transferul constant de votanți dinspre PSD, cea mai importantă sursă de creștere electorală a formațiunii. În alegerile parlamentare din 2024, peste 750.000 de voturi noi au fost aduse de acest segment al electoratului.
Conform lui Mircea Comșa, electoratul AUR se definește în principal prin neîncredere instituțională: „Electoratul AUR este mult mai puternic definit de neîncredere instituțională. […] Singura instituție care se comportă diferit este Biserica.” În plus, acest electorat manifestă o evaluare mai negativă a direcției țării și o atitudine mai favorabilă față de perioada comunistă, împreună cu temeri accentuate legate de corupție și taxe.
Caracteristici specifice ale electoratului AUR din diaspora
Analiza indică faptul că votul AUR în diaspora este mai volatil și orientat politic decât sociodemografic. Sociologul Mircea Comșa subliniază: „Votul AUR din diaspora arată mai mult ca un vot punitiv, orientat împotriva elitelor politice din România, și mai puțin ca o atașare de durată față de un partid anume.” Datele arată că un procent semnificativ din voturile AUR din diaspora provin de la votanți noi, care nu au participat la alegerile precedente. În 2024, doar 23% dintre cei care votaseră AUR în diaspora în 2020 au rămas fideli partidului, majoritatea migrând către SOS România.
Modalitățile de informare ale votanților AUR și implicațiile acestora
Votanții AUR preferă în mod predilect social media pentru informare. „Rețelele sociale funcționează foarte bine pentru partidele populiste, pentru că reduc distanța dintre lider și public”, explică autorii studiului. Această preferință este interpretată ca o reacție la neîncrederea profundă în mass-media tradițională, percepută ca parte a sistemului politic.
Rolul Bisericii în încrederea electoratului AUR
O trăsătură distinctivă a electoratului AUR este încrederea menținută față de Biserică, instituție percepută ca un reper de stabilitate. Mircea Comșa explică: „Biserica nu este percepută de acești alegători ca o instituție politică obișnuită, […] funcționează mai degrabă ca reper de identitate, continuitate, comunitate și ordine.” Aceasta se regăsește într-un profil electoral conservator, orientat spre valori tradiționaliste.
Perspective asupra recâștigării electoratului AUR
Potrivit sociologilor, segmentul AUR bazat pe valori precum identitatea, conservatorismul și suveranismul este dificil de recuperat. „Partidele nonpopuliste trebuie să trateze serios problemele reale pe care AUR le exploatează, precum: neîncrederea în stat, corupția, sentimentul de abandon și calitatea slabă a serviciilor publice”, a adăugat Mircea Comșa. Alternativa majoră ar putea fi un eventual eșec al guvernării AUR, ceea ce ar putea determina o schimbare a opțiunilor electorale, însă cu riscuri politice semnificative, subliniază Bogdan Voicu.
Studiul oferă o privire detaliată asupra fenomenului AUR și implică o serie de provocări pentru peisajul politic românesc în perioada imediat următoare.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
