România înregistrează cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană în mai, conform Eurostat
România a consemnat în luna mai o rată anuală a inflației de 9,7%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană, de aproape trei ori mai mare decât media comunitară, care s-a situat la 3,3%, relevă datele publicate de Eurostat. Inflația a continuat să crească față de aprilie, când era de 9,5%, consolidând poziția țării în fruntea clasamentului european.
Evoluția inflației în România și în UE
Potrivit Eurostat, rata armonizată a inflației (IAPC) în România a urcat de la 8,3% în februarie, la 9% în martie, 9,5% în aprilie și, în cele din urmă, 9,7% în mai. În aceeași perioadă, media Uniunii Europene a rămas stabilă în jurul valorii de 3%.
La polul opus, cele mai scăzute rate ale inflației s-au înregistrat în Suedia (1,1%), Danemarca și Cehia (ambele cu 1,8%). După România, cele mai ridicate niveluri ale inflației au fost raportate în Bulgaria (6,3%) și Lituania (5,1%).
Cauzele principale ale inflației ridicate
Profesorul Adrian Mitroi, specialist în finanțe și economie comportamentală la Academia de Studii Economice, explică faptul că inflația românească este generată în mare parte de dezechilibre interne. Acesta subliniază că România nu produce suficient pentru a susține veniturile actuale, fapt care conduce atât la inflație, cât și la devalorizarea leului.
Profesorul afirmă:
„O economie cu foarte multe probleme structurale nerezolvate, cum este România, are practic o singură modalitate prin care poate compensa politicile economice fără rezultate pozitive sau politicile economice nepotrivite. Iar această modalitate este inflația.”
Presiunea asupra cursului de schimb și viitoarele evoluții
Conform lui Mitroi, ajustarea economiei românești în următorii ani se va face printr-o combinație de inflație ridicată și deprecierea graduală a monedei naționale. „Această combinație de 10% inflație și 5% depreciere reprezintă, de fapt, o devalorizare impusă de rigorile unei economii de piață deschise către economia internațională”, a explicat el.
Rolul Băncii Naționale a României (BNR)
În ceea ce privește reacția băncii centrale, profesorul consideră că BNR dispune de instrumente limitate pentru combaterea inflației, întrucât cea mai mare parte a acesteia este generată intern, „de factori fiscali și administrativi”. „Banca centrală va continua să adopte o abordare prudentă și va evita relaxarea rapidă a politicii monetare”, a mai spus Mitroi.
Context economic complicat
Un risc semnalat pentru economia României este persistarea inflației într-un context de încetinire economică, ceea ce a determinat intrarea țării în starea de recesiune tehnică. Specialistul atrage atenția asupra faptului că „nu mai avem creștere economică semnificativă, dar avem în continuare inflație. Este o combinație toxică”.
Situația economică este astfel caracterizată prin dificultăți structurale majore care influențează atât competitivitatea, cât și nivelul general al prețurilor și al cursului de schimb.
Aceste date și analize oferă o imagine clară asupra nivelului și cauzelor inflației în România, în contextul economic actual, fără elemente speculative sau opinii personale în privința evoluției viitoare.
