Atacurile cu drone în Marea Neagră reduc exporturile rusești de petrol cu 40%, România fiind expusă riscurilor economice și de securitate
Atacurile ucrainene cu drone afectează grav exporturile de petrol rusesc
În martie 2026, atacurile cu drone maritime ucrainene asupra infrastructurii din Marea Neagră, inclusiv terminalul de la Novorossisk, au provocat o scădere cu 40% a exporturilor rusești de petrol, echivalentul a două milioane de barili pe zi. Aceste atacuri au perturbat capacitatea de export prin infrastructura esențială controlată de Rusia, afectând astfel și traseele de tranzit ale țițeiului kazah.
Kazahstanul caută rute alternative, dar limitările persistă
Kazahstanul, un furnizor important pentru Europa, încearcă să diminueze dependența de terminalele rusești prin utilizarea unor rute alternative, precum conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan care tranzitează Azerbaidjan și Turcia. Totuși, capacitatea limitată a Mării Caspice și infrastructura insuficientă restricționează această opțiune. De asemenea, sistemul Transneft către porturile baltice rămâne vulnerabil la atacuri, conform datelor recente.
Problemele trasabilității petrolului și impactul asupra României
Practicile industriașe de amestecare a petrolului kazah cu cel rusesc și transferurile navă-la-navă complică urmărirea originii țițeiului, fenomen denumit „spălarea” petrolului. Aceste proceduri sunt adesea realizate de ceea ce se numește „flota fantomă” – nave operate de companii opace, făcând dificilă verificarea provenienței produselor petroliere.
România, cu rafinării strategice precum Petromidia, Petrobrazi, Petrotel-Lukoil și Vega, procesează țiței din Kazahstan și alte regiuni. Cu toate acestea, toleranța față de aceste operațiuni netransparente expune țara unor riscuri economice și de securitate. Potrivit lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, „indiferența față de motorina care ajunge în România nu este neutralitate; este o formă de complicitate prin inacțiune”.
Contextul geopolitic și mutările pieței globale
Invazia Rusiei în Ucraina a reconfigurat piețele globale ale petrolului, iar Europa și-a intensificat importurile din Norvegia, SUA și Orientul Mijlociu. Totuși, infrastructura energetică din regiune rămâne vulnerabilă în fața conflictului și a presiunilor geopolitice. Conductele, terminalele și rafinăriile continuă să fie teritorii sensibile într-un context global în care energia este o componentă strategică majoră.
Astfel, dinamica actuală pune România într-o poziție vulnerabilă, evidențiind importanța unor controale stricte și a transparenței în gestionarea resurselor energetice.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
