Rusia se confruntă cu presiuni crescânde pe plan militar și economic, iar președintele Vladimir Putin are „doar opțiuni proaste”, avertizează șeful spionajului estonian
Presiunile tot mai mari asupra Rusiei
Conform directorului general al Serviciului de Informații Externe al Estoniei (EFIS), Kaupo Rosin, Rusia este supusă unor presiuni tot mai intense atât pe frontul de război, cât și în plan economic. Pierderile înregistrate de armata rusă depășesc capacitatea actuală de recrutare, ceea ce afectează semnificativ resursele disponibile ale Kremlinului.
Situația financiară a Moscovei
Atacurile repetate ale Ucrainei asupra infrastructurii petroliere au redus veniturile statului rus, ceea ce a generat un deficit bugetar estimat la aproximativ 10 trilioane de ruble, echivalentul a circa 100 de miliarde de euro. Acest deficit pune o presiune suplimentară pe economia rusească, care era deja sub tensiune din cauza sancțiunilor internaționale și a costurilor războiului.
Opțiuni limitate pentru Kremlin
Într-un interviu pentru publicația The Telegraph, Kaupo Rosin a declarat că într-un cerc restrâns de la putere există voci tot mai numeroase care susțin necesitatea reevaluării războiului. Totuși, acesta menționează dilema lui Putin: „Ceea ce mai are Putin, în acest moment, sunt doar opțiuni proaste”. Sistemul de putere din Rusia este considerat mai fragil decât pare, iar o schimbare de regim ar putea avea loc abrupt.
Perspective privind mobilizarea și acțiunile militare
EFIS estimează o probabilitate de aproximativ 50% ca Rusia să declanșeze un nou val de mobilizare a rezerviștilor. Cu toate acestea, serviciul de informații estonian consideră puțin probabil un atac militar convențional împotriva unui stat membru NATO, datorită nivelului eficient de descurajare asigurat de alianță.
Amenințările hibride la adresa Europei
O amenințare mai imediată pentru Europa este reprezentată de operațiunile de sabotaj atribuite serviciului rus de informații militare GRU, care vizează infrastructura logistică și industria de apărare din statele europene. Potrivit lui Rosin, termenul de „război hibrid” subestimează gravitatea acestor acțiuni, iar sabotajele și atacurile cibernetice ar trebui considerate „forme de terorism sponsorizat de stat”.
Raportul serviciului estonian oferă o imagine detaliată a dificultăților cu care se confruntă conducerea de la Moscova, evidențiind atât provocările militare, cât și cele economice, fără a avansa concluzii sau predicții privind evoluțiile viitoare.
