Pregătirea populației românești pentru cutremure: teoria vs. practica
Fără kit de supraviețuire și fără plan de urgență în familie
Un studiu recent realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) la comanda Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) semnalează diferențe majore între nivelul teoretic de informare și măsurile concrete luate în gospodării pentru situații de cutremur. Deși 88% dintre români susțin că știu cum să acționeze în cazul unui seism, doar 44% au stabilit un plan clar de urgență în familie.
În ceea ce privește kitul de prim ajutor, doar 40% dintre respondenți au pregătit un rucsac de urgență. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) recomandă ca fiecare gospodărie să aibă o rezervă minimă care include apă potabilă, alimente neperisabile, lanternă, radio portabil cu baterii de rezervă, trusă medicală și medicamente de bază. De asemenea, este necesar ca locuitorii să fie instruiți în privința opririi alimentării cu gaz și energie electrică.
Paradoxul rezistenței locuințelor și vulnerabilitatea financiară
Studiul IRES evidențiază o neconcordanță între percepția românilor asupra siguranței locuințelor și capacitatea financiară de a face față eventualelor pagube. Astfel, 76% consideră că locuința lor este rezistentă la seism, în timp ce doar 17% dispun de economii suficiente pentru a acoperi daunele unui dezastru major.
În plus, 29% dintre cetățeni afirmă că ar avea nevoie de împrumuturi sau alte resurse financiare pentru reparații, iar 15% mizează exclusiv pe ajutoare financiare de la primărie sau stat. Această situație indică o vulnerabilitate semnificativă pe plan economic privind recuperarea după un cutremur.
Regulile de aur în primele secunde ale unui seism
IGSU subliniază că reacția corectă în primele momente ale cutremurului este esențială pentru prevenirea accidentărilor grave. Astfel, este interzisă fuga pe scări sau utilizarea liftului în timpul seismului. Populația trebuie să se adăpostească sub grinzi, mese rezistente sau cadrul ușilor, evitând ferestrele, oglinzile și mobilierul greu.
Conform analizei realizate de IRES și UNSAR: „Românii cred că sunt pregătiți, dar cifrele spun altceva. Știm teoria, dar jumătate dintre noi nu avem încă nici plan, nici kit, iar cei mai mulți nu au nici banii necesari pentru a repara ce poate strica un cutremur.”
Aceste date pun în evidență un deficit important în pregătirea practică a românilor în fața riscului seismic, atât din punct de vedere al acțiunilor preventive, cât și al capacității financiare de a face față unui eventual dezastru.
