Analiză sociologică: cum s-ar vota în prezent în alegerile prezidențiale din România, după 1,5 ani de la primul tur din 2024
Două întrebări adresate respondenților
Sociologul Mircea Comșa de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, în colaborare cu casa de sondare Metro Media Transilvania, a realizat o cercetare națională telefonică (CATI) pe un eșantion de 2.000 de persoane, cu o marjă de eroare de +/-3%. Studiul s-a concentrat pe două întrebări: „Dumneavoastră ați votat la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024? Dacă da, cu cine?” și „Dacă ați putea să vă întoarceți în timp la momentul turului 1 din 2024, cu cine ați vota?”.
Pentru analiza rezultatelor, cercetătorii au considerat trei scenarii bazate pe răspunsurile oferite și rezultatele oficiale: doar voturile valide, voturile valide plus 33% dintre cei care nu știu/nu răspund (NȘ/NR) și voturile valide plus 50% dintre NȘ/NR.
Ierarhia candidaților în prezent
Rezultatele arată că ierarhia candidaților se menține aproape neschimbată în toate cele trei scenarii. În cazul voturilor valide:
- Călin Georgescu este pe primul loc cu 24,2% (față de 23% în 2024);
- Elena Lasconi are 20% (comparativ cu 19,2%);
- George Simion urcă la 15% (de la 13,9%);
- Marcel Ciolacu scade la 18,1% (față de 19,2%);
- Nicolae Ciucă ajunge la 7,9% (vs. 8,8%).
În scenariile cu redistribuirea NȘ/NR, diferențele se netezesc ușor, fără modificarea structurii clasamentului sau a calificării în turul doi.
Stabilitatea electoratului și fluxuri inter-candidați
Studiul relevă o fidelitate ridicată a alegătorilor lui George Simion (94,5% și-ar menține votul), în timp ce electoratul lui Nicolae Ciucă este cel mai puțin stabil (doar 55,8%). Cel mai mare transfer de voturi între candidați este de la Călin Georgescu la George Simion (9,3%).
Analiza sociologului Mircea Comșa
Potrivit lui Mircea Comșa, stabilitatea intențiilor de vot sugerează că rezultatul din noiembrie 2024 „nu a fost un simplu «accident», o anomalie sau un capriciu emoțional de moment”. El arată că succesul lui Călin Georgescu a fost influențat de un context favorabil și o campanie online susținută, dar votul reprezintă o reconfigurare durabilă a electoratului român.
Sociologul subliniază că trei mecanisme principale au contribuit la menținerea opțiunii de vot:
- consumul media fragmentat (bulele informaționale);
- respingerea sursei informației;
- efectul de victimizare, în urma anulării turului doi.
Studiul are limitări legate de numărul respondenților care au răspuns la întrebările referitoare la vot (aproximativ 1.200), iar datele au fost culese în aprilie 2026, anterior unor posibile influențe politice recente.
Acest sondaj oferă o perspectivă actualizată asupra comportamentului electoral din România, indicând o continuitate a preferințelor exprimate în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
