România: Evoluția și riscurile datoriei publice în contextul economic actual
Degradarea perspectivelor economice
Perspectivele economice ale României s-au deteriorat semnificativ în ultimii ani, fiind afectate de o decuplare accentuată între datoria publică și capacitatea țării de a o rambursa prin creșterea Produsului Intern Brut (PIB). Criza energetică a adăugat un nivel suplimentar de complexitate, intrând într-o fază acută ce pune presiune asupra stabilității rețelei naționale de electricitate.
Ratingul suveran și dinamica datoriei
Agenția Fitch a menținut ratingul suveran al României la nivelul BBB-, dar cu perspectivă negativă. La finalul anului precedent, datoria publică reprezenta 59,3% din PIB, însă aceasta a crescut până la 60,2% în primele patru luni ale anului curent. Această creștere rapidă reflectă o divergență puternică între dinamica datoriei și cea a PIB-ului nominal, în special în ultimii cinci ani. Datele oficiale arată că, în perioada 2005-2025, datoria publică a crescut de aproape 25 de ori, în timp ce PIB-ul de 6,7 ori.
Îndatorarea și creșterea economică
Potrivit analistului Martin Armstrong, nu există un prag fix al datoriei ce declanșează criza, ci contează mai degrabă dinamica acesteia, modul de finanțare și nivelul creșterii economice. România a înregistrat o creștere a gradului de îndatorare de 10 puncte procentuale în ultimii trei ani, pe fondul unei încetiniri a creșterii economice, fapt ce amplifică îngrijorările privind sustenabilitatea finanțelor publice.
Creșterea economică reală este estimată să scadă la 0,1% în acest an, de la 0,7% în 2025. Menținerea deficitului bugetar peste pragul de 3% din PIB, asociată cu o creștere economică modestă, face dificilă reducerea accelerată a datoriei publice.
Structura datoriei și potențiale riscuri externe
Aproximativ 50% din datoria publică este deținută de investitori străini, ceea ce crește vulnerabilitatea României la schimbări neașteptate ale piețelor financiare globale. O modificare negativă a percepției investitorilor, în contextul unor tensiuni geopolitice sau politici monetare mai restrictive, poate duce la creșterea costurilor de împrumut și amenința stabilitatea financiară a țării.
Perspective și avertismente suplimentare
Martin Armstrong a remarcat că statul a ajuns într-o etapă în care „procentul din producție alocat serviciului datoriei și finanțării promisiunilor guvernului crește, iar productivitatea și creșterea pe termen lung scad inevitabil”. Acest proces reflectă ceea ce analistul numește „permanentizarea datoriei”, situație în care împrumuturile nu mai sunt destinate investițiilor, ci acoperirii cheltuielilor curente.
De asemenea, rapoartele recente ale Băncii Reglementelor Internaționale indică că tensiunile geopolitice în creștere amenință fluxurile de capital, ceea ce poate afecta țările cu deficite mari de cont curent, inclusiv România.
În concluzie, România se confruntă cu o creștere rapidă a datoriei publice, în contextul unei economii cu ritm de creștere redus, fapt care impune o monitorizare atentă a politicilor fiscale și a factorilor externi ce pot influența stabilitatea financiară a țării.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.bursa.ro”
