Președinta Comisiei Europene solicită Europa fără drept de veto în politica externă după înlăturarea guvernului Orban
Premierul maghiar, obstacol în politica externă a UE
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut transformarea mecanismului de vot în Uniunea Europeană, pentru ca deciziile privind politica externă să fie adoptate prin vot majoritar, eliminând astfel dreptul de veto al statelor membre. Această solicitare a fost făcută la mai puțin de o zi după ce Ungaria a votat pentru schimbarea guvernului condus de Viktor Orbán, care a obstrucționat frecvent deciziile UE, în special cele legate de sancțiunile împotriva Rusiei și ajutorul pentru Ucraina.
Von der Leyen a subliniat că „Trecerea la votul cu majoritate calificată în politica externă este o modalitate importantă de a evita blocajele sistemice, așa cum am văzut în trecut” și a îndemnat guvernele europene să profite de acest moment favorabil.
Perspectivele politologilor asupra eliminării dreptului de veto
Radu Carp: lipsa consensului în privința politicii externe
Potrivit politologului Radu Carp, problema principală nu este dreptul de veto, ci imposibilitatea obținerii unui consens larg asupra chestiunilor majore, cum ar fi războiul din Ucraina. El a declarat: „Problema nu e votul, o majoritate calificată, ci faptul că pe marile dosare de politică externă nu există un consens mai larg… chiar după căderea guvernului Orban, nu se poate forma un consens”.
Radu Magdin: blocarea deciziilor majore de către câteva state
Politologul Radu Magdin susține că această inițiativă urmărește eliminarea posibilității ca unul sau mai multe state să blocheze decizii importante ale UE. El explică: „Trecerea la votul cu majoritate calificată (QMV) … este eliminarea posibilității de blocare a deciziilor majore ale UE de către 1-2-3 state… Practic, UE va deveni mai agilă și mai abilă în a lua măsurile corecte și necesare.”
Poziția României în discuțiile privind dreptul de veto
România nu și-a exercitat niciodată dreptul de veto în Consiliul European, iar fostul ministru de Externe Bogdan Aurescu și premierul Ilie Bolojan au susținut renunțarea la acest instrument. În opinia lui Carp, România are o poziție medie spre înaltă în UE, cu un număr important de voturi: „România beneficiază mai mult decât ar trebui să negocieze, dacă am aplica calculele… continuă să fie un beneficiar net datorită numărului destul de mare de voturi”.
Funcționarea inegală a Uniunii Europene și relația dintre instituții
Atât Carp, cât și Magdin susțin că UE a funcționat întotdeauna cu viteze diferite în diverse politici. Magdin precizează că poziția puternică a Comisiei Europene se datorează prerogativelor instituționale, însă Consiliul European și Serviciul European de Acțiune Externă pot interveni dacă aceste prerogative sunt depășite.
Concluzii
După schimbările politice din Ungaria, discuția despre eliminarea dreptului de veto în politica externă a UE a fost relansată de Ursula von der Leyen. Dezbaterile vizează transformarea procesului decizional pentru a face Uniunea Europeană mai eficientă în fața provocărilor externe, în timp ce statele membre analizează impactul asupra suveranității naționale și echilibrului instituțional. România, care nu a folosit veto-ul și negociază atent în cadrul UE, este parte activă în aceste discuții.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.gandul.ro”
