Datele oficiale din ianuarie 2026 arată discrepanțele majore dintre pensiile din România, evidențiind un sistem cu diferențe semnificative între pensionarii obișnuiți și beneficiarii pensiilor speciale.
Situația pensiilor obișnuite în România
În ianuarie 2026, Casa Națională de Pensii a înregistrat un număr total de 4.583.267 pensionari în sistemul public de asigurări sociale. Valoarea totală a drepturilor de pensie plătite a ajuns la 12,92 miliarde de lei, iar pensia medie lunară a fost de 2.819 lei.
Majoritatea pensionarilor, adică 3.682.809 persoane aflate la limita vârstei de pensionare, încasează o pensie medie de 3.164 lei. Categoriile cu venituri semnificativ mai mici includ pensionarii de invaliditate (media de 1.092 lei), urmașii (1.519 lei) și cei cu stagii în agricultură, pentru care pensia medie este de doar 592 lei. Distribuția pensiilor arată contrastul dintre cei cu venituri sub 1.000 de lei – peste 658.000 pensionari – și cei cu pensii de peste 5.000 de lei, segment format din 601.094 persoane.
Pensiile speciale: cifre și impact asupra bugetului
Analiza datelor privind beneficiarii de pensii speciale relevă o diferență uriașă față de pensiile obișnuite. Magistratii sunt categoria cu cele mai mari venituri, având o pensie medie de serviciu de 25.447 lei lunar, fiind astfel de aproape 9 ori mai mari decât media pensiei publice.
Economistul Adrian Negrescu a subliniat că „problema fundamentală, intens criticată în spațiul public, nu este cuantumul în sine, ci sursele de finanțare. … Restul fiind un privilegiu suportat de bugetul de stat.” Alte categorii cu pensii speciale includ:
- Personal aeronautic civil navigant: 1.333 beneficiari, pensie medie 13.100 lei
- Personal auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor: 2.390 beneficiari, pensie medie 7.140 lei
- Diplomați: 787 beneficiari, pensie medie 6.980 lei
- Funcționari publici parlamentari: 870 beneficiari, pensie medie 6.237 lei
- Curtea de Conturi: 685 beneficiari, pensie medie 10.419 lei
Aceste pensii speciale generează un efort bugetar lunar de aproximativ 157,6 milioane lei, echivalentul a circa 1,89 miliarde lei pe an.
Presiunea asupra bugetului de stat
Conform lui Adrian Negrescu, costurile cu pensiile speciale au crescut semnificativ în ultimii ani, de la 1 miliard de lei în 2021 pentru magistrați, la 1,7 miliarde de lei în 2025–2026. Acest salt se datorează indexărilor succesive și numărului mare de pensionări anticipate. Pentru toate pensiile speciale civile, cu aproximativ 11.500 beneficiari, efortul anual al bugetului se ridică la 11 miliarde de lei, din care peste 75% provin din bugetul de stat.
Reforma acestor pensii este considerată nu doar o necesitate financiară, ci și o obligație morală și o condiție pentru respectarea angajamentelor asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Datele oficiale reflectă, astfel, o realitate complexă, cu diferențe mari între diverse categorii de pensionari, iar dezbaterile privind pensiile speciale rămân o temă importantă pe agenda publică și economică a României.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.wowbiz.ro”
