Academia Română analizează excluderea unor membri cu legături controversate în epoca comunistă
Evaluarea membrilor cu trecut comunist
Într-un interviu recent pentru „Adevărul”, Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române, a anunțat o posibilă reevaluare a apartenenței unor membri considerați compromis moral din cauza colaborării cu regimul comunist. Printre aceștia se numără fostul prim-ministru Ion Gheorghe Maurer, poetul stalinist Alexandru Toma, compozitorul Matei Socor și istoricul Mihai Roller. Potrivit lui Andruh, o decizie privind excluderea acestora urmează să fie luată prin vot în cadrul Adunării Generale a Academiei.
Președintele Academiei a subliniat că până în prezent nu s-a purtat o discuție sistematică asupra acestor cazuri, deoarece ele nu sunt numeroase, însă merită o dezbatere în acest sens: „Din punctul meu de vedere, ar trebui să existe o discuție. Dar decizia va fi una colectivă. Nu este o instituție în care președintele decide singur.”
Măsuri împotriva plagiatului academic
În ceea ce privește problema plagiatului, Marius Andruh a punctat faptul că detectarea sa este realizată prin utilizarea softurilor antiplagiat, iar responsabilitatea finală revine conducătorului științific al tezei. „Doctorandul și conducătorul de doctorat sunt în egală măsură răspunzători de conținutul tezei”, a explicat acesta.
Andruh a menționat și dificultățile legate de formele sofisticate de plagiat, precum furtul de idei reformulate, dar a insistat că și în aceste cazuri conducătorul este responsabil solidar cu doctorandul. Referitor la restituirea beneficiilor financiare obținute în urma titlului obținut prin plagiat, președintele a afirmat că „din punct de vedere legal, nu știu exact cum stau lucrurile… moral vorbind, da, ar fi normal ca acele beneficii să fie restituite.”
Prioritățile Academiei Române în mandatul actual
Printre prioritățile instituției menționate de Marius Andruh se numără dezvoltarea proiectelor culturale, reabilitarea clădirilor de patrimoniu și reforma școlilor doctorale, mai ales în ceea ce privește salarizarea cercetătorilor. De asemenea, Academia colaborează activ cu Academia de Științe a Moldovei, organizând împreună evenimente culturale precum Ziua Culturii Naționale sau Ziua Limbii Române, și derulează proiecte de doctorate cu cotutelă pentru a sprijini mobilitatea și formarea tinerilor cercetători.
Aceste aspecte reflectă angajamentul Academiei Române în consolidarea rolului său în viața culturală și științifică a țării și în menținerea unei bune colaborări regionale, fără ca instituția să fi luat încă decizii definitive privind excluderea membrilor controversați.
