Prim-ministrul Norvegiei atrage atenția asupra negocierilor de pace și securității în Europa în contextul războiului din Ucraina
Discuții preliminare privind pacea la Abu Dhabi
Echipele de negociatori din Moscova, Kiev și Statele Unite se pregătesc pentru prima întâlnire tripartită din februarie, ce va avea loc la Abu Dhabi pe 10 și 11 noiembrie. Agenda discuțiilor include posibile un armistițiu în Marea Neagră pentru facilitarea transportului cerealelor, încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice, o înghețare temporară a frontului de conflict și alte măsuri de consolidare a încrederii, cum ar fi schimbul de prizonieri.
Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre a evidențiat că negocierile reprezintă o „etapă intermediară” și că sunt tratate cu prudență. De asemenea, se examinează problema garanțiilor de securitate pentru a preveni noi agresiuni din partea Rusiei. La discuții vor participa și reprezentanți europeni, inclusiv o delegație din partea Franței, conform declarațiilor viceprim-ministrului francez Clément Beaune.
Intensificarea conflictului în Marea Neagră
Conflictele din zona Mării Negre s-au agravat în ultimele săptămâni, cu cel puțin opt atacuri prin drone asupra navelor comerciale în largul țărilor riverane, cum ar fi România și Bulgaria. Două dintre acestea s-au scufundat, iar cinci au fost lovite în zona economică exclusivă a Bulgariei. Ultimul incident a avut loc pe 29 octombrie, când un portcontainer în drum spre Constanța a fost atacat succesiv de trei drone navale.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat o vizită la București pentru a discuta despre securitatea în regiunea Mării Negre și modul în care Uniunea Europeană poate răspunde acestei situații. Ea a subliniat, într-o postare pe rețelele sociale, că „libertatea de navigație în Marea Neagră trebuie restabilită și menținută” și a confirmat sprijinul pentru un armistițiu dedicat infrastructurii alimentare și energetice.
Comunicarea cu Kremlinul și poziția față de Rusia
Pe 27 octombrie, o conversație telefonică de 90 de minute a avut loc între Jonas Gahr Støre, președintele finlandez Alexander Stubb și președintele rus Vladimir Putin. Inițiativa a stârnit reacții diverse în unele state europene, dar Støre a justificat menținerea unei linii de comunicare directe cu Moscova, afirmând că „singura voce care ajunge la Moscova vine de la Washington” și că „el nu este izolat”.
Deși a descris discuția ca fiind „profesională și rațională”, liderul norvegian a transmis că nu există semnale ca Putin să fie dispus la un acord rapid de pace. El a punctat: „Dacă ar fi vrut pace, nu ar fi existat război de la bun început… războiul s-ar fi încheiat”. Totuși, prezența Rusiei la negocieri indică o „disponibilitate de a se așeza la masa negocierilor”.
Securitatea europeană după război
În timp ce fostul președinte american Donald Trump și echipa sa au sugerat o revizuire majoră a arhitecturii de securitate europeană, secretarul de stat Marco Rubio a precizat că aceste discuții sunt legate de garantarea securității Ucrainei și a continentului.
Jonas Gahr Støre a subliniat faptul că „orice chestiuni legate de arhitectura europeană de securitate vor trebui abordate după încheierea războiului”. El a respins ideea conform căreia Rusia ar trebui să decidă asupra prezenței NATO în Europa, afirmând: „Nu este treaba Rusiei să decidă acest lucru”.
Conflictul din Ucraina și implicarea actorilor internaționali continuă să influențeze dinamica securității europene, cu negocieri în curs și evoluții semnificative în regiunea Mării Negre. Ambasajele diplomatice, cooperarea militară și dialogul politic rămân elemente centrale în gestionarea crizei.
