Ministrul Apărării, Radu Miruţă, despre soluţiile pentru contracararea dronelor rusești în România
Capacitatea de supraveghere a spațiului aerian
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a explicat, la Digi24, modul în care Armata Română gestionează monitorizarea spațiului aerian național, după incidentele recente cu drone rusești căzute pe teritoriul țării. Potrivit acestuia, armata dispune de o capacitate tehnică de supraveghere a spațiului aerian „de la o altitudine în sus”, dar la altitudini joase, precizia radarelor este afectată de relieful zonei.
„Dacă se zboară la 50 de metri, cum a fost drona de la Galaţi, la 45-50 de metri, acolo trebuie să există o soluţie radar locală… Armata Română are şi soluţii pentru astfel de situaţii, însă sunt limitate”, a menționat ministrul.
Dezvoltarea unui software pentru drone și co-producție
O provocare identificată de ministru este crearea unui software specializat pentru drone, dezvoltat în interiorul Ministerului Apărării. Miruță consideră că aceasta este o soluție viabilă pentru acoperirea lacunelor în detectarea și contracararea dronelor.
„Soluţia care acoperă multe dintre aceste găuri este capabilitatea Ministerului Apărării de a dezvolta în interiorul Ministerului un software pentru drone şi Ministerul Apărării să ajungă să facă co-producţie”, a subliniat Radu Miruţă, adăugând că hardware-ul ar trebui realizat de firme private, în timp ce software-ul trebuie personalizat intern pentru eficiență maximă.
Integrarea datelor pentru autonomie decizională
Ministrul a detaliat că eficiența dronelor depinde de capacitatea lor de a lua decizii autonome, bazate pe date provenite din diverse surse militare. „Aceste informaţii trebuie puse într-o cameră comună de unde un astfel de software să extragă fix bucata care trebuie şi să o transmită unei drone într-un mod autonom”, a explicat el.
Evoluția rapidă a tehnologiei și formarea echipelor specializate
Potrivit ministrului, evoluția tehnologică în domeniul dronelor este extrem de rapidă, cu modificări semnificative la fiecare două săptămâni, mai ales în contextul conflictului din Ucraina. În acest sens, Ministerul Apărării a început să formeze o echipă de tineri specialiști cu scopul de a inova și dezvolta soluții digitale specifice.
„Deocamdată s-au făcut 5-6. Probabil că ideal de început ar fi să vină 20-25 de tineri care să înceapă să construiască un software cu specificul capabilităţilor Armatei Române”, a precizat Miruţă.
Problema achizițiilor și întârzierile livrărilor
Ministrul a mai menționat dificultăți legate de achiziționarea tehnologiei necesare. România a comandat echipamente încă de acum doi ani, însă acestea nu au ajuns încă în dotarea armatei.
„România a comandat de 2 ani, are nişte comenzi care, ajungând în operaţiunile Armatei Române, în administrarea Armatei, vor acoperi un spectru semnificativ de probleme pe care astăzi nu le putem adresa. N-au venit”, a declarat Miruţă.
Aceste informații reflectă stadiul actual al măsurilor și provocărilor pe care Ministerul Apărării le identifică în ceea ce privește contracararea dronelor pe teritoriul României, fără precizări privind pașii concreți următori, ci doar evidențiind nevoile tehnologice și organizatorice existente.
